Cercetătorii au conceput o tehnologie de editare a ADN-ului culturilor care este deopotrivă rapidă și ieftină și care s-ar putea dovedi o cale de a avea o alimentaţie mai sănătoasă pentru mai multe persoane. Publicul însă pare în continuare rezistent la astfel de „aventuri culinare”.

Firma de bioinginerie Calyxt este doar una dintre companiile care concepe tehnologie avansată pentru editarea genetică a plantelor. Compania a reușit să dezvolte un ulei de soia „mai sănătos”, care până la finalul anului s-ar putea regăsi în produse la raft, precum chipsuri, sosuri pentru salate și produse de patiserie, scrie Washington Post.

Cercetătorii de la Calyxt, o subsidiară a companiei franceze de farmaceutice Cellectics, a modificat boabele de soia astfel încât să scoată din lanţul genetic acele gene responsabile pentru dezvoltarea acizilor trans din uleiul de soia. Comparativ cu varianta convenţională, uleiul făcut din boabele de soia modificate genetic conţine mai multe grăsimi sănătoase și mai puţine grăsimi trans care sunt responsabile pentru creșterea colesterolului rău. Ar fi un înlocuitor similar uleiului de măsline în ce privește beneficiile, susţine Federico Tripodi, directorul companiei Calyxt.

De la altoire la editarea genelor

Agricultorii s-au îndeletnicit dintotdeauna cu îmbunătăţirea recoltelor. Timp de secole, agricultorii au altoit și au corcit legumele și fructele pentru a obţine cele mai bune rezultate, și mulţi o fac și în ziua de azi. În anii 1980 însă, cercetătorii au început să producă organisme modificate genetic, OMG-uri, prin adăugarea de material genetic străin, bacterii sau viruși. Această primă generaţie de organisme modificate genetic a cauzat multă rumoare și speculaţie. Siguranţa consumării lor este un subiect controversat, iar, în prezent, majoritatea ţărilor europene sunt în curs de a interzice cultivarea de organisme modificate genetic pe teritoriul lor, dar nu și importul lor.

Spre deosebire de vechile tehnici de modificare genetică, noile tehnici sunt precise, sunt mai sigure, în sensul că nu introduc niciun corp străin în ADN, sunt rapide și ieftine, ceea ce îi face pe cercetători să spere că vor reuși să treacă repede peste reputaţia negativă, care a aruncat acest domeniu într-un con de umbră, și să pună pe piaţă prima generaţie de alimente modificate genetic. „Consumatorii acceptă că tehnologia este bună în varii aspecte ale vieţii lor, dar când vine vorba despre alimentaţie intervine un element de frică. Trebuie să ne dăm seama cum să ne angajăm corect în această conversaţie”, spune Tripodi.

Tehnologia pe care cercetătorii o folosesc pentru a crește noua generaţie de OMG-uri funcţionează ca niște mici foarfeci chirurgicale care pot tăia codul genetic într-un punct precis, iar când acesta se vindecă, de obicei elimină gena imediat de lângă ruptură, ceea ce înseamnă că ea nu se mai exprimă în produsul final.

Folosind această tehnică, cercetătorii de la Institutul pentru Agricultură Sustenabilă din Spania au dezvoltat grâu cu un conţinut redus de gluten, pentru segmentul de piaţă „fără gluten”. În același fel, Universitatea de Stat din Pennsylvania, SUA, a produs ciuperci care nu se mai închid la culoare, iar Laboratorul Cold Spring Harbor a produs roșii speciale pentru sezoane de cultivare mai scurte. Universităţi din toată lumea lucrează să conceapă plante care să reziste bolilor, secetei și ravagiilor schimbărilor climatice, dar și care să necesite mai puţină apă și mai puţine chimicale. „Avem niște probleme serioase în agricultură acum. Fie că e vorba de secetă sau de boli sau de schimbarea climei, această tehnologie ne ajută să rezolvăm aceste probleme în mod eficient”, este de părere Bernice Slutsky, vicepreședinte al organizaţiei American Seed Trade Association.

„Cred că, în afară de câţiva scriitori SF, toată lumea a subestimat magnitudinea revoluţiei care ne așteaptă. Această tehnologie are potenţialul de a transforma dramatic fiecare aspect ale relaţiei dintre om și mediul înconjurător, cu rezultate extrem de pozitive”, crede și Val Giddings, de la think tankul american Information Technology and Innovation Foundation.

Nu așa de repede

În ciuda entuziasmului celor din domeniu, criticii și activiștii anti-OMG atrag atenţia că legislaţiile vechi de 30 de ani nu au ţinut pasul cu dezvoltarea tehnologiei și cu acest tip de inovaţii, ceea ce ar lăsa consumatorii neprotejaţi.

Confom legilor în vigoare, Departamentul Agriculturii din Statele Unite, de exemplu, nu cere testarea pe teren a acestor tipuri de recolte, precum cere în cazul primei generaţii de OMG-uri. Și aceasta pentru că, spre deosebire de acea generaţie, noua generaţie nu conţine material genetic străin, iar autoritatea agenţiilor guvernamentale se aplică doar în cazul prezenţei materialului genetic străin. În același timp, Administraţia pentru Alimente și Medicamente nu monitorizează siguranţa și calitatea nutritivă a alimentelor modificate genetic decât dacă producătorul face o cerere în această privinţă, explică Washington Post. Cei de la Calyxt, de exemplu, nu au formulat încă nicio astfel de cerere.

Evaluările pentru estimarea riscurilor adiţionale pe care le-ar putea presupune noua generaţie de OMG-uri sunt însă necesare, dacă cineva se așteaptă ca publicul să înceapă să le consume, punctează Jennifer Kuzma, profesoară de inginerie genetică la Universitatea din Carolina de Nord. În mod special există griji în ceea ce privește editările „off-target”, adică o schimbare neplanificată în ADN-ul plantei.

Aceste aberaţii genetice, care de altfel se întâmplă și în natură, rareori ar putea trece neobservate în laborator, insistă Jeff Wolt, profesor de agronomie și toxicologie la Universitatea de Stat din Iowa, SUA. Însă, dacă ar trece, efectele ar putea fi dramatice, de la expunerea plantei la boli și până la expunerea oamenilor la alergeni. Cercetătorii au trăit o asemenea experienţă și în anii 1960, când au creat un tip de cartof mult mai bun pentru a fi prăjit, dar care de altfel s-a dovedit a fi toxic, cauzând greţuri severe celor care l-au mâncat.

„Avem nevoie de un proces de regularizare obligatoriu, nu doar din motive știinţifice, dar și pentru ca publicul să își poată investi încrederea. Eu cred că vasta majoritate a noilor alimente modificate genetic vor fi la fel de sigure ca variantele convenţionale. Dar nu cred că va fi cazul pentru absolut fiecare”, conchide Kuzma.