Cum să nu ai o dietă vegetariană mai nesănătoasă decât una omnivoră

675

„Este posibil să fii vegetarian, dar să ai o stare de sănătate foarte proastă”, a declarat Frank Hu, cercetător la Școala de Sănătate Publică a Universităţii Harvard. Reputatul om de știinţă a ţinut un discurs în deschiderea Congresului de Nutriţie Vegetariană, organizat recent de Spitalul Universitar Loma Linda, SUA.

„Poţi să fii vegetarian, dar să consumi seminţe și cereale foarte rafinate, zaharuri și să ai un consum scăzut de fructe și legume, ceea ce va face să ai o alimentaţie nesănătoasă, în ciuda abstinenţei de la consumul de carne”, a afirmat Hu în prelegerea pe care a intitulat-o: „Dieta vegetariană pentru sănătatea personală, naţională și planetară”. „Nu toate dietele pe bază de plante sunt sănătoase”, a adăugat Hu, observând că alimentele vegetariene, dar bogate în grăsimi sunt asociate cu un risc crescut de îmbolnăvire. „Un vegan care nu consumă produse de origine animală, dar se hrănește necorespunzător cu alimente pe bază de plante poate fi la fel de nesănătos (bolnav) ca un omnivor care consumă burgeri și nuggets de pui”, a spus Hu, citând din cartea sa, Good Vegan, Bad Vegan.

Hu consideră că alimentele sărace în nutrienţi reprezintă o cauză a decesului, însă precizează totodată că știinţa a dovedit eficacitatea alimentelor pe bază de legume și fructe în prevenirea bolilor cardiometabolice. „Alimentaţia nesănătoasă este cel mai important factor de mortalitate în Statele Unite”, a avertizat reputatul cercetător, membru al echipei guvernamentale care a publicat raportul „Orientările privind alimentaţia americană”, din anul 2015.

În discursul susţinut la Loma Linda, Hu a amintit că alimentaţia nesănătoasă a fost corelată cu un risc mai mare de diabet, cancer și boli cardiovasculare, dar și cu un proces mai accelerat al îmbătrânirii. „Practicarea execiţiilor fizice și consumul de fructe, legume și pește și-au dovedit aportul la încetinirea proceselor îmbătrânirii”, a spus Hu. „Pe de altă parte, un indice mai mare al masei corporale, disproporţia talie-șold și procentul ridicat al trigliceridelor, precum și tensiunea arterială sistolică mare pot grăbi îmbătrânirea”, a precizat cercetătorul.

Un rol la fel de important în accelerarea proceselor de îmbătrânire îl are și expunerea la poluare. Studiile recente din China au arătat că expunerea la hidrocarburi, la fumul din diverse surse, amplifică îmbătrânirea și accelerează apariţia ridurilor. „Poluarea aerului te face mai în vârstă”, a mai adăugat Hu.

Amintind despre importanţa nutriţiei, dar și despre aspecte ale stabilirii nutriţiei de precizie, Hu a prezentat alternativa adoptării dietelor personalizate, care să se adapteze la nevoile specifice fiecărei persoane. „Persoane care se hrănesc identic prezintă totuși indice glicemic diferit în urma analizei sângelui post-masă. Dieta personalizată (…) în funcţie de parametrii specifici, precum obiceiurile alimentare, activitatea fizică și particularităţile florei intestinale, poate fi utilă pentru scăderea glucozei din sânge după masă și pentru consecinţele sale metabolice pe termen lung”, a explicat Hu.

Multe companii profită de aceste descoperiri, oferind ghiduri și indicaţii de nutriţie personalizate. Nutriţia de precizie este o știinţă în dezvoltare și ar trebui să fie aliniată cu strategiile de sănătate publică, ce sunt de obicei metode mai economice și mai evidente de a provoca schimbări pozitive în obiceiurile alimentare ale populaţiei.

În prezentarea sa, Hu a sugerat și alternative pentru favorizarea adoptării unei alimentaţii sănătoase. Una dintre ele este implementarea și susţinerea iniţiativelor împotriva alimentelor nesănătoase, cum ar fi accizarea băuturilor cu adaos de zahăr. Soda tax este un supraimpozit menit să diminueze consumul de băuturi răcoritoare carbogazoase, băuturi sportive și băuturi energizante. Aceste măsuri „se dovedesc benefice”, susţine cercetătorul.

Specialistul în nutriţie a remarcat că și reducerea consumului de grăsimi trans a avut ca efect pozitiv scăderea numărului de decese. „De asemenea, alimentele pe bază de vegetale nu sunt atât de perisabile, deoarece folosesc mai puţină apă și gaze cu efect de seră în comparaţie cu alimentele pe bază de carne, deci se pot implementa strategii în sensul acesta.”

Și alţi oameni de știinţă, inclusiv dr. Gary Fraser, directorul Adventist Health Study 2, au susţinut și au reluat în cadrul congresului declaraţiile lui Hu. „Avem nevoie de o definiţie mai bună a ceea ce înseamnă o alimentaţie vegetariană sănătoasă”, a declarat Fraser, încercând să sublinieze complexitatea studiilor privind nutriţia. Excluderea din alimentaţie a cărnii, a lactatelor și a ouălor contează și explică diferenţa dintre categoriile de vegetarieni, a spus cercetătorul.

În acord cu afirmaţia lui Fraser, a fost și dr. Preet K. Dhillon, cercetător știinţific principal la Fundaţia pentru Sănătate Publică din India. Ea a explicat că aproximativ 300-400 de milioane de oameni din India sunt vegetarieni. Studiile efectuate în India au arătat totuși că mulţi indieni vegetarieni consumă mai mult zahăr decât nevegetarienii. „Este ceea ce minimizează avantajele de a fi vegetarian”, a spus Dhillon. „De asemenea, omnivorii din India consumă aproximativ o zecime din cantitatea de carne consumată de un omnivor din emisfera vestică, ceea ce face statistic nesemnificative diferenţele dintre vegetarieni și omnivori”, a explicat Dhillon.

În susţinerea discursului lui Hu, dr. Richard Hart, președintele Loma Linda Health, a completat că, în cele din urmă, este vorba de echilibru: „Nu putem spune că doar o singură alimentaţie este bună. Provocarea este de a adapta recomandările pe care le avem la diferitele culturi din lumea întreagă.”

De altfel, în întâmpinarea grupului internaţional de participanţi și vorbitori, dr. Richard Hart subliniase că, în general, indicaţiile privitoare la modalităţile de selectare și diferenţiere a hranei sănătoase de cea mai puţin sănătoasă nu reprezină o noutate. „Sfaturile privind nutriţia sunt la fel de vechi ca Biblia în sine, dar la fel de noi ca cele mai recente descoperiri medicale. De peste 150 de ani adventiștii de ziua a șaptea sunt preocupaţi de promovarea nutriţiei sănătoase, iar Universitatea Loma Linda studiază legăturile dintre alimentaţie și sănătate încă din anii 1950”, a declarat Hart.

Cel de-al șaptelea Congres Internaţional de Nutriţie Vegetariană a fost găzduit de Universitatea Loma Linda, California, SUA, la sfârșitul lunii februarie și a reunit peste 800 de profesioniști din domeniul nutriţiei și sănătăţii din 34 de ţări.

Joan Sabaté, președintele congresului și director al Centrului pentru Nutriţie, Stil de Viaţă Sănătos și Prevenirea Bolilor din cadrul Universităţii Loma Linda, a explicat că în cadrul congresului se dezbat mai mult decât principiile unei alimentaţii sănătoase. „Această conferinţă știinţifică nu este doar despre nutriţie și dietă”, a declarat el. Astfel, timp de trei zile au avut loc prezentări știinţifice, sesiuni de întrebări și răspunsuri, discuţii, demonstraţii de gătit și s-au creat oportunităţi de colaborare. Printre alte subiecte știinţifice s-au abordat și aspecte privind epidemiologia, știinţele mediului, educaţia, dar și importanţa utilizării eficiente a resurselor planetei.