Sedentarismul anulează beneficiile unei greutăţi normale

216

V-aţi propus ca anul acesta să faceţi mai mult efort fizic și deja aţi eșuat? Cumva vă și mângâiaţi cu gândul că, dacă aveţi o greutate normală, nu e chiar o tragedie că nu sunteţi activi? Din păcate, medicii au vești proaste.

Cercetătorii de la Universitatea de Florida au descoperit recent că un nivel scăzut de activitate fizică poate predispune oamenii cu o greutate corporală normală la același risc de boli cardiovasculare pe care îl au persoanele supraponderale.

„Tradiţional am crezut că oamenii cu un IMC normal sunt sănătoși și au risc scăzut de a dezvolta boli cardiace, dar tot mai des găsim motive pentru care greutatea corporală nu este cel mai bun indice pentru a evalua starea de sănătate. Markerii unui stil de viaţă sedentar ar putea juca un rol mai mare în preconizarea riscului de boli de inimă, de exemplu,” au declarat cercetătorii studiului publicat în Jurnalul American de Cardiologie.

Studiul s-a concentrat pe voluntari cu vârste între 40 și 80 de ani fără niciun istoric medical de boli de inimă, infarct sau atac cerebral. Cercetătorii au folosit scorul ASCVD (the American College of Cardiology and the American Heart Association) pentru a calcula riscul de a suferi de un infarct sau atac cerebral în următorii 10 ani. Scorul ASCVD ia în calcul multiple variabile, precum sex, vârstă, etnie, diabet, colesterol, hipertensiune și obiceiuri precum fumatul. Cercetătorii au descoperit că scorul persoanelor supraponderale era similar cu al celor cu un Indice de Masă Corporală normal, dar cu indicatori ai unui stil de viaţă sedentar.

„Studiul nostru arată că un stil de viaţă sedentar anulează beneficiile de a avea o greutate normală, atunci când vine vorba de riscul de boli cardiovasculare. Un Indice de Masă Corporală normal nu ar trebui să ne dea impresia falsă că suntem sănătoși. Dacă nu sunteţi activi, înseamnă că nu faceţi destul pentru sănătatea voastră”, explică dr. Arch G. Mainous III, liderul studiului.

Concluziile studiului nu sunt atât de inedite precum ar putea să pară pentru cineva neiniţiat în mecanica exerciţiului fizic și efectele lui asupra organismului uman. Ideea că o viaţă activă este mult mai importantă și cu mai multe beneficii pentru sănătate decât o viaţă în care ne petrecem până la 12 ore pe zi pe scaun sau în fotoliu și exersăm, în cele mai bune cazuri, câte 30-60 de minute zilnic nu este chiar nouă, însă abia acum începe să capete tracţiune.

Paradoxal, studii realizate pe așa-numitele „zone albastre”, acele comunităţi de supercentenari sănătoși, arată că orele dedicate efortului fizic lipsesc aproape cu desăvârșire din stilul de viaţă. În schimb, acești „superoameni” merg kilometri buni în fiecare zi, deplasându-se pe jos în treburile lor zilnice și doar o parte mică din zi o petrec stând jos. Gianni Pes, expert în problematica longevităţii, a ajuns la concluzia că, în timp ce alimentaţia și mediul sunt importante pentru longevitate, activitatea de intensitate scăzută, dar pe perioade lungi de timp, este elementul crucial. Cercetările lui în zonele albastre l-au determinat să concluzioneze că nu lipsa efortului fizic este problema, ci stilul de viaţă sedentar.

Cea mai bună variantă ar fi să putem să facăm în fiecare zi câte 15.000 de pași, cam echivalentul pe care îl parcurg zilnic centenarii din Sardinia. Dacă din varii motive nu putem să facem asta, este crucial să ne facem un timp în fiecare zi pe care să îl dedicăm exerciţiilor fizice, fiindcă orice minut de activitate în plus are impact în scăderea riscurilor asociate sedentarismului, arată un studiu publicat în Jurnalul American de Epidemiologie. Cu toate acestea, între 60 și 75 de minute de activitate fizică de intensitate medie-ridicată pe zi par să elimine cel mai eficient riscul de deces prematur asociat timpului petrecut pe scaun.