Studiu: Număr mare de decese asociate cu erorile alimentare

587

În 2012, aproape jumătate din numărul total de decese cauzate de afecţiuni cardiometabolice (inclusiv boli de inimă, accidente cerebrale și diabet de tip 2), în SUA, au fost asociate cu obiceiurile alimentare necorespunzătoare. Acesta este rezultatul unui studiu finanţat de National Heart, Lung and Blood Institute (NHLBI), parte a Institutelor Naţionale de Sănătate din SUA, conform Science Daily.

Dintre cele 702.308 decese înregistrate în rândul adulţilor, generate de boli cardiometabolice, în cazul a 318.656 de persoane, adică a 45% din totalul celor analizaţi, s-a observat că decesul a fost asociat cu un consum insuficient de alimente și substanţe nutritive vitale pentru o viaţă sănătoasă, dar și cu un aport excesiv de produse necorespunzătoare.

Pe listă sunt menţionate alimente și substanţe nutritive despre care se știe de mult timp că influenţează sănătatea cardiometabolică. Carnea procesată, sarea, băuturile îndulcite cu zahăr și carnea roșie neprocesată se află, de asemenea, printre alimentele incluse în exces în dieta americanilor. Pe de altă parte, cercetătorii au observat că persoanele analizate nu au consumat îndeajuns de multe alimente cu efecte pozitive asupra sănătăţii,= precum fructele, legumele, nucile, seminţele, cerealele integrale, grăsimile polinesaturate și grăsimile omega 3, acestea din urmă fiind prezente preponderent în fructele de mare și în pește.

Cel mai mare număr de decese cardiometabolice legate de regimul alimentar a vizat consumul ridicat de sodiu (66.508 decese în 2012, reprezentând 9,5% din totalul deceselor cardiometabolice), consumul scăzut de nuci/seminţe (59.374, respectiv 8,5%), carne procesată (57.766, respectiv 8,2 %), consum scăzut de omega-3 (54.626, adică 7,8%), consum scăzut de legume (53.410, respectiv 7,6%) și de fructe (52.547, adică 7,5%).

Studiul sugerează, de asemenea, existenţa unei diferenţe la nivelul numărului deceselor asociate cu dieta în cadrul diverselor grupuri de populaţie. De exemplu, au fost înregistrate mai multe decese în rândul bărbaţilor în comparaţie cu femeile, în rândul persoanelor de culoare și hispanice în comparaţie cu cele de rasă albă și în rândul celor cu niveluri mai scăzute de educaţie comparativ cu persoanele cu un nivel mai ridicat de educaţie.

Autorii au ajuns la concluzia că „aceste rezultate ar trebui să contribuie la identificarea priorităţilor, planificarea strategiei de sănătate publică și să ofere motivare în direcţia modificării obiceiurilor alimentare și a îmbunătăţirii sănătăţii”.

Conform cercetărilor, obezitatea abdominală și rezistenţa la insulină sunt cunoscute drept factori care pot duce la apariţia bolilor cardiometabolice. „Nu putem face o distincţie între ceea ce înseamnă patologie de tip metabolic și patologie cardiovasculară”, atenţionează Gabriela Radulian, Şeful Secţiei Clinice Diabet II, din cadrul Institutului Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Prof. Dr. N. Paulescu”, iar această asociere este posibilă fiindcă „pe fondul obezităţii de tip abdominal, pe de o parte apar fenomene de insulino-rezistenţă, fapt ce induce creșterea valorilor glicemice, diagnosticul de diabet zaharat, iar pe de altă parte apar modificări ale profilului lipidic care determină patologia cardiovasculară”. În opinia expertului român, există anumite indicii care pot defini această patologie, mai ales din prisma elementelor specifice sindromului metabolic: „creșterea circumferinţei abdominale, creșterea valorilor de tensiune, creșterea trigliceridelor, simultan cu scăderea HDL-colesterolului și, bineînţeles, cu creșterea valorilor glicemiei”.

Potrivit American Heart Association, între principalii factori de risc în apariţia sindromului metabolic sunt menţionaţi regimul alimentar haotic, sedentarismul şi supraponderalitatea, care contribuie enorm la instalarea bolilor de inimă, la apariţia accidentelor vasculare cerebrale şi a diabetului de tip 2.

Această situaţie nu lovește doar în populaţia americană. „Bolile inimii și ale sistemului circulator sunt cauza principală a decesului în Europa, reprezentând peste 4 milioane de decese în fiecare an, rata deceselor fiind în general mai mare în Europa Centrală și de Est decât în restul continentului. În 9 ţări, inclusiv în România, bolile cardiovasculare sunt responsabile de o rată de deces în rândul bărbaţilor de aproximativ 50%”, se arată într-un comunicat de presă al MediHelp International, citat de Agerpres.

Din acest motiv, s-a constatat că bolile cardiovasculare provoacă de două ori mai multe decese decât cancerul, conform unui studiu publicat în revista de specialitate European Heart Journal. În cifre concrete, conform studiului, în anul 2013 s-au înregistrat 17,3 milioane de decese la nivel global, adică 31,5% din totalul deceselor și 45% din numărul deceselor provocate de boli netransmisibile. Iar în privinţa României, datele statistice sunt suficient de concludente pentru a provoca îngrijorări. De exemplu, raportul din 2015 al Băncii Mondiale arată că România ocupă locul 1 în Europa ca mortalitate a populaţiei din cauza bolilor cardiovasculare, cu o medie de 108,9 decese la 100.000 de locuitori, faţă de media UE (43,8 la 100.000 de locuitori).

Specialiștii atenţionează asupra faptului că bolile asociate dereglărilor metabolice pot fi prevenite. Nu este vorba în mod prioritar de o abordare care să fie bazată pe medicamente, ci de un efort pe care orice om trebuie să îl facă pentru a duce o viaţă sănătoasă. Activitatea fizică zilnică și o dietă echilibrată și hipocalorică sunt factori-cheie pentru evitarea afecţiunilor metabolice, implicit a complicaţiilor care decurg de aici.

DISTRIBUIE: