În urmă cu 15 ani, când am decis să elimin carnea din dieta mea, nu a fost doar o problemă de a alege fasolea în locul cărnii de vită sau de a găsi reţeta potrivită de omletă de tofu. Pe atunci, adoptarea unui stil de viaţă bazat pe plante era un act radical, o revoluţie individuală împotriva statu-quoului culturii alimentare.

Decizia mea a fost determinată de o înţelegere tot mai clară a faptului că alegerile mele alimentare se răsfrângeau asupra animalelor, asupra mediului și a propriei mele sănătăţi – în moduri profunde. Am recunoscut suferinţa animalelor crescute intensiv, am înţeles preţul pe care îl are creșterea animalelor asupra ecosistemelor planetei noastre și am salutat beneficiile fizice ale hrănirii corpului meu cu alimente integrale, derivate din plante.

Cu cât mă adânceam mai mult în lumea alimentaţiei pe bază de plante, cu atât descopeream mai multe beneficii și deveneam mai atentă la implicaţiile etice. Chiar dacă a contat și impactul pe care îl are dieta vegetariană asupra mediului, elementul central al alegerii mele a fost unul de natură spirituală. Am fost atrasă de ideea de întoarcere la puritatea originilor umanităţii, în Grădina Edenului (vezi Geneza 2 și Geneza 3), acolo unde o dietă lipsită de produse de origine animală a fost nu doar regula, dar și prima alegere a lui Dumnezeu pentru om.

Mi s-a părut că această dietă străveche, bogată în fructe, cereale, nuci și leguminoase a fost concepută pentru a ne susţine nu doar corpul, ci și sufletul.

Ce spune știinţa despre dieta vegană

Derulez povestea rapid până la sfârșitul anului 2023, când am dat peste un studiu al Universităţii Stanford care mi-a confirmat că luasem deciziile potrivite. Cercetătorii au studiat 22 de perechi de gemeni adulţi, în fiecare pereche unul dintre gemeni fiind desemnat să urmeze o dietă vegană, în timp ce al doilea continua o alimentaţie omnivoră. Trebuie precizat că 78,6% dintre gemeni au stat împreună pe parcursul derulării studiului, minimizându-se astfel diferenţele de mediu.

Studiul a durat opt săptămâni și a fost împărţit în două etape. În primele patru săptămâni, participanţii au primit zilnic trei mese, completate cu alimente sau gustări în vederea asigurării necesarului caloric. De asemenea, au participat la sesiuni de instruire care s-au concentrat pe selectarea alimentelor sănătoase. În următoarele patru săptămâni, participanţii au preluat controlul asupra dietei lor, aplicând în planificarea meselor cunoștinţele dobândite în cadrul sesiunilor de instruire. Cercetătorii au evaluat aportul nutriţional în mai multe momente ale studiului.

În medie, veganii au consumat cu 174 mai puţine calorii, cu 309 miligrame mai puţin colesterol și cu 9 grame mai puţine grăsimi saturate decât omnivorii.

În etapa de autogestionare au apărut diferenţe notabile între dietele participanţilor vegani și cele ale omnivorilor. În medie, veganii au consumat cu 174 mai puţine calorii, cu 309 miligrame mai puţin colesterol și cu 9 grame mai puţine grăsimi saturate decât omnivorii, dar au avut și un aport mai mare de fibre (cu 10 grame mai mult faţă de omnivori).

De asemenea, veganii au avut un aport mai mare de fier, dar niveluri semnificativ mai scăzute de vitamina B12 și de proteine. Studiul a remarcat importanţa suplimentelor de B12 pentru cei care urmează o dietă vegană pe termen lung și a sugerat că ar putea fi necesară creșterea cantităţii de proteine (aportul veganilor a fost apropiat de valoarea dozei zilnice recomandate de proteină).

Rezultatele studiului au fost surprinzătoare – veganii au avut niveluri de colesterol LDL cu 13,9 mg/dl (0,36 mmol/l) mai mici decât fraţii lor omnivori. Această reducere s-a tradus printr-o diminuare cu aproximativ 20% a riscului de boli cardiovasculare. Participanţii vegani au prezentat de asemenea niveluri mai scăzute de insulină à jeun (pe nemâncate) și au înregistrat o pierdere în greutate de 1,9 kg în comparaţie cu fraţii lor care au urmat dieta omnivoră. În ceea ce privește biomarkerii măsuraţi, veganii nu s-au descurcat mai rău decât omnivorii, ceea ce sugerează că o dietă vegană sănătoasă poate reduce semnificativ factorii de risc cardiovascular, chiar și atunci când genetica este controlată cu rigurozitate.

Câteva concluzii despre alimentaţia vegană

M-am bucurat să știu că alegerile mele sunt susţinute de cercetări ale oamenilor de știinţă și să aflu că obiceiurile alimentare au efecte profunde, care merg dincolo de genetică. Acest studiu reprezintă, de asemenea, o mărturie a influenţei dietei asupra predispoziţiilor genetice. Prin controlul riguros al factorilor genetici și de mediu, cercetarea oferă dovezi convingătoare ale beneficiilor cardiovasculare oferite de dieta vegană. Implicaţiile sunt profunde, mai ales în societatea occidentală, care se luptă cu ratele în creștere ale bolilor de inimă și ale obezităţii. Studiul contestă ideea că genetica ne trasează destinul, oferind un plan de atenuare a riscului prin alegeri alimentare sănătoase.

Dacă iei în calcul să adopţi dieta vegană, ar trebui probabil să reţii aportul crescut de fibre (iar fibrele joacă un rol esenţial în sănătatea inimii) și faptul că este important să monitorizăm acei nutrienţi care au un nivel mai scăzut într-un astfel de regim. Aceste constatări subliniază necesitatea unei planificări atente a ceea ce mâncăm, pentru a asigura echilibrul nutriţional și pentru a avea o sănătate optimă.

Citește și: Cum să mâncăm pentru a face lumea un loc mai bun pentru toţi

Pe măsură ce discuţia despre alimentaţia vegană și impactul ei asupra sănătăţii continuă, studiul cercetătorilor de la Stanford adaugă o piesă esenţială în puzzle. Nu doar că aduce dovezi în sprijinul efectelor pozitive ale dietei asupra sănătăţii, dar evidenţiază, de asemenea, importanţa instruirii și a planificării regimului alimentar. Cercetarea oferă atât motivaţie, cât și un avertisment celor care se gândesc să treacă la un regim vegan, să rămână vigilenţi în abordarea eventualelor lacune nutriţionale.

Mai mult decât o simplă modă

Concluziile studiului sunt foarte revelante pentru societatea actuală, cu preocuparea ei pentru sănătate și pentru îngrijirea preventivă a sănătăţii. Tot mai multe persoane iau în calcul schimbarea regimului alimentar din motive legate de sănătate, prin urmare, informaţiile livrate de studiu sunt foarte valoroase. Accentul pus pe o alimentaţie vegană bine planificată, bogată în nutrienţi și echilibrată caloric oferă o foaie de parcurs pentru cei care caută să își reducă riscul de a dezvolta boli cardiovasculare și alte probleme de sănătate.

Netflix a lansat între timp documentarul Ești ceea ce mănânci (You Are What You Eat), care aduce în prim-plan acest studiu. Nu l-am vizionat încă, neavând abonament la Netflix, dar apariţia lui este o dovadă a interesului public în creștere faţă de relaţia dintre alimentaţie și sănătate.

Dieta vegană este o cheie nu doar spre bunăstarea fizică, ci și spre împlinirea spirituală și spre o legătură mai apropiată cu Divinitatea.

Studiul cercetătorilor de la Stanford susţine faptul că dieta vegană aduce avantaje pentru sănătate, dar pentru mine acest regim este o cheie nu doar spre bunăstarea fizică, ci și spre împlinirea spirituală și spre o legătură mai apropiată cu Divinitatea. Cred că alegerile pe care le facem pe tărâm alimentar reflectă valorile cele mai intime și preocuparea de a împleti sănătatea fizică și sănătatea spirituală.

Poate că veganismul ne atrage din motive de sănătate, etice, ecologice sau spirituale. În orice caz, este esenţial să ne amintim că alegerile noastre au puterea de a modela nu doar viaţa noastră, ci și lumea în general. Alimentaţia pe bază de plante este rezultatul alegerii de a ne îndeplini rolul de îngrijitori plini de compasiune ai lumii create și de a recunoaște valoarea vieţii în ansamblul ei. În cartea Geneza, Dumnezeu spune că a lăsat ca hrană pentru om o dietă vegetală, lăsând să se înţeleagă că acesta este modul în care trebuia să ne hrănim dintotdeauna.

Nu este niciodată târziu să luăm în considerare un stil de viaţă sănătos, în armonie cu alimentaţia pe care au avut-o primii noștri părinţi în Eden. Aceasta este o alegere pe care fiecare dintre noi trebuie să o facă în mod individual, cu chibzuinţă și compasiune, dar și cu încredinţarea că atât corpul, cât și planeta noastră sunt daruri pe care Dumnezeu ni le-a oferit pentru a le preţui și proteja.

Sisi Toro este speaker și educator de sănătate. Locuiește în Hawaii și este pasionată de drumeţiile montane și de crearea de reţete. O versiune a acestui articol a apărut iniţial pe site-ul Signs of the Times Australia.