Șase obiceiuri care te vor ajuta să trăiești mai mult

984

A trăi o viaţă lungă și fericită nu este o provocare atât de mare pe cât s-ar crede. Cheia constă în obiceiurile mici, care ne însoţesc în fiecare zi, dar și în alegerile importante ce ne însufleţesc existenţa. Iată 6 dintre cele mai importante practici care ne influenţează longevitatea!

Protejarea ADN-ului

Cercetările știnţifiice arată că speranţa noastră de viaţă este dată de lungimea telomerilor, a acelor regiuni de ADN situate la capetele cromozomilor, care devin tot mai scurte pe măsură ce înaintăm în vârstă, făcându-ne din ce în ce mai vulnerabili în faţa bolilor. Deși acesta poate părea un efect firesc și ireversibil al îmbătrânirii, asupra căruia omul nu poate interveni, studii de specialitate demonstrează totuși că un stil de viaţă sănătos, bazat pe exerciţiu fizic și echilibru alimentar poate duce la creșterea lungimii telomerilor și, implicit, la încetinirea procesului de îmbătrânire.

Alegerea atentă a prietenilor

Este important să ne facem prieteni, deoarece longevitatea depinde și de satisfacţia extrasă din relaţiile noastre sociale. La fel de importantă este însă și grija cu care ne alegem prietenii, obiceiurile îndoielnice ale celor de care ne legăm emoţional putând deveni, cu timpul, obiceiuri proprii. În acest sens, un articol publicat în The Atlantic susţine că obezitatea este contagioasă din punct de vedere social (riscul de a deveni obez crește cu 57% dacă ai un prieten care deja a parcurs această transformare). Fumatul este, de asemenea, un alt obicei care se răspândește pe cale socială, vestea bună fiind însă că și renunţarea la fumat poate deveni contagioasă într-un cerc de prieteni.

Adoptarea unei dietei similare celei din Okinawa

Se spune că insula Okinawa include cea mai mare populaţie de centenari din Japonia, alimentaţia tradiţională a locuitorilor fiind sursa speranţei ridicate de viaţă, potrivit The Guardian. În acea regiune, oamenii se hrănesc în principal cu vegetale, evitând alimentele bogate în calorii. Dincolo de produsele locale, aceștia consumă pește, cereale integrale, legume și preparate din soia, ceea ce scade riscul apariţiei unor afecţiuni ca ateroscleroza, cancerul de stomac, de sân sau prostată.Cunoscute sunt și efectele pozitive pe care dieta mediteraneană, alcătuită din fructe, legume, cereale integrale, ulei de măsline și pește le au asupra sănătăţii inimii, după cum informează și The New England Journal of Medicine.

Dormitul în timpul zilei

Odihna insuficientă, alimentaţia săracă sau nevoia organismului de a se deconecta de exterior sunt factorii care ne împing să tragem uneori câte “un pui de somn”. Este semn bun însă atunci când această obișnuinţă se generalizează, spun specialiștii, un studiu desfășurat pe 24.000 de participanţi arătând că cei care dorm cu regularitate în timpul zilei au un risc cu 37% mai scăzut de a muri din cauza problemelor de inimă decât cei care dorm ocazional. Această activitate este recomandată indiferent de vârstă, însă în perioada copilăriei ea este absolut indispensabilă. Chiar și asupra adulţilor ea are consecinţe remarcabile, deoarece, pe lângă îmbunătăţirea activităţii cardiace, dezvoltă memoria și capacitatea creierului de a învăţa.

Căsătoria

Deși nu este un obicei, ci un angajament, căsătoria are legătură directă cu longevitatea, deoarece persoanele căsătorite trăiesc mai mult. Suportul economic și social dobândit odată cu mariajul este responsabil de această stare de fapt, alături de toate beneficiile unei relaţii împlinite. Cuplurile prezintă un nivel mai redus în ceea ce privește apariţia afecţiunilor cardiace, a cancerului, răcelii, depresiei, stresului, precum și a bolii Alzheimer, notează CBS Cleveland.

Implicarea în activităţi spirituale

Oamenii care practică o formă de spiritualitate, participând la slujbe religioase, au tendinţa de a trăi mai mult decât concetăţenii lor nereligioși. Un studiu derulat pe o perioadă de 12 ani în S.U.A., publicat de WebMD, indică faptul că subiecţii (toţi cu vârsta peste 64 ani) care frecventau lăcașul de cult cel puţin o dată pe săptămână aveau un sistem imunitar mai puternic decât ceilalţi, dar și un risc mai mic cu 46% de a deceda în intervalul de timp acordat cercetării. Practicanţii religioși se bucură totodată de un nivel corespunzător al tensiunii arteriale, o mai bună capacitate de a se recupera în urma operaţiilor, un nivel redus al depresiei și anxietăţii.Această situaţie caracterizează în principal ţările în care oamenii credincioși formează majoritatea, precizează Psychology Today, și poate fi explicată prin prisma faptului că apartenenţa la o comunitate religioasă oferă un suport social consistent, implicând un stil de viaţă sănătos, strategii reușite de gestionare a stresului, precum și îndemnul permanent de a-i ierta pe cei care greșesc și de a lăsa în urmă resentimentele, ceea ce are urmări surprinzătoare asupra sănătăţii fizice, în special asupra activităţii inimii și plămânilor.

Mai multe informaţii utile și interesante despre cum să trăim o viaţă lungă și fericită pot fi găsite aici.