Cum îţi schimbă viaţa o casă ordonată

738

Atunci când și-a lansat metoda revoluţionară de a face ordine și curăţenie în casă, Marie Kondo, specialista japoneză în curăţenie, a susţinut că o casă în care domnește ordinea și simplitatea este primul pas către o schimbare în bine a vieţii.

În 2011, Marie Kondo publica Magia ordinii. Senzaţionala metodă japoneză de a-ţi elibera și organiza casa – carte care avea să devină rapid un bestseller, propulsând-o pe autoarea ei în lista celor mai influente 100 de persoane din lume, realizată de revista Time.

Din ianuarie 2019, cel mai popular specialist în curăţenie și organizare are propria sa emisiune, în care ajută sute de americani să își transforme haosul din case într-o oază de curăţenie.

Metoda lui Kondo presupune o schimbare de mentalitate: „Să îţi faci ordine în casă înseamnă să îţi pui viaţa în ordine.” De fapt, specialista japoneză susţine că ordinea și echilibrul propriei case se răsfrâng inevitabil asupra tuturor celorlalte compartimente ale vieţii, precum viaţa profesională sau relaţiile.

Organizarea casei se face, în metoda lui Marie Kondo, urmând anumite reguli: investiţie de timp și de răbdare, debarasarea de obiectele în plus, care nu îi mai oferă bucurie proprietarului, aranjarea lucrurilor pe categorii (cărţi, încălţăminte, ustensile de bucătărie, etc.) și nu pe camere, în plus respectarea unui plan precis de sortare și de aranjare a lucrurilor.

Renunţarea la obiectele care nu ne mai sunt utile nu e o sarcină ușoară, iar Kondo, care știe cât de greu de dezlipesc clienţii săi de lucrurile care le sufocă locuinţa, întocmește liste necruţătoare cu lucruri de aruncat: extrase de cont bancar, felicitări, cadouri nefolosite, cabluri neidentificate, cutii, haine nepurtate sau cu o măsură nepotrivită, electrocasnice defecte – iar lista nu se sfârșește aici.

„Pentru cei obișnuiţi să depoziteze, obiectele pot reprezenta confort și securitate”, afirmă psihologul James Gregory, de la Universitatea din Bath, Marea Britanie, subliniind că valoarea sentimentală a unui obiect îl poate transforma într-o bucată din identitatea persoanei.

În cazuri extreme, tendinţa de a depozita poate deveni patologică, diminuând calitatea vieţii unei persoane. Astfel, un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Yale a arătat că, în cazul persoanelor cu această tulburare medicală, aruncarea obiectelor inutile activează o parte a creierului responsabilă cu procesarea durerii.

Chiar dacă atașamentul faţă de obiecte sau traiul într-un spaţiu aglomerat și dezordonat nu reprezintă, de obicei, semnul unei patologii, studiile arată că ele au un cuvând greu de spus în privinţa bunăstării noastre generale.

Astfel, aglomerarea de obiecte ori acomodarea cu spaţiul de locuit dezordonat poate diminua capacitatea noastră de a ne concentra asupra rezolvării unei sarcini, perturbă somnul și ne face vulnerabili la alegeri alimentare nesănătoase.

Un studiu din 2009 al Universităţii din California a arătat că persoanele care locuiau în case mai puţin ordonate erau mai deprimate și mai obosite și înregistrau niveluri mai înalte ale cortizolului, numit și „hormonul de stres”. Potrivit studiului, faptul că nivelul cortizolului nu scădea la cote normale pe parcursul unei zile a fost asociat cu un stres cronic mai accentuat și chiar cu un risc mai mare de mortalitate.

„Unul dintre avantajele evidente ale unei case ordonate este posibilitatea de a localiza cu ușurinţă lucrurile, ceea ce vă va provoca mai puţin stres”, punctează Christ Stiff, lector în psihologie la Universitatea Keele, subliniind că menţinerea ordinii și curăţeniei oferă subiectului sentimentul reconfortant că este capabil să-și atingă obiectivele.

O casă aglomerată poate deveni ușor murdară și insalubră – praful acumulat în zonele casei care devin dificil de curăţat provoacă probleme de respiraţie sau le înrăutăţește.

Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Mintală din SUA, copiii care locuiesc într-un mediu înţesat de lucruri înregistrează adesea un nivel ridicat de stres, sunt mai puţin fericiţi și își fac prieteni cu mai multă dificultate.

O locuinţă care nu e curată în cea mai mare parte a timpului îi izolează pe locatarii săi. Potrivit unui sondaj realizat de Russel Research, aproape jumătate dintre proprietarii de case au declarat că nu își invită prietenii la ei dacă știu că nu au casa în ordine.

De asemenea, dezordinea de acasă afectează viaţa profesională, după cum au arătat o serie de studii. Când haosul din locuinţă ajunge și la birou, șansele de promovare sunt drastic diminuate: 28% dintre angajatori sunt mai puţin dispuși să promoveze un angajat care are biroul dezorganizat.

Cercetătorii de la Institutul Naţional de Sănătate Mintală au constatat că angajaţii care depozitează compulsiv lucruri pierd, în medie, 7 zile pe lună, mai mult decât cei care suferă de tulburări de anxietate sau de dispoziţie.

Uneori însă, dezordinea de acasă are drept rezultat cufundarea în activităţile profesionale. „Dacă o persoană nu mai deţine controlul asupra mediului de acasă, se va folosi de munca sa ca de o metodă de evadare”, afirmă psihologul Connor McClenahan.

După cum remarca Marie Kondo, există mulţi oameni complet neinteresaţi de modul în care arată casa lor. Având în vedere însă modul în care ordinea sau dezordinea locuinţei interferează cu cele mai importante aspecte ale vieţii noastre, am putea începe să credităm, fie și parţial, concluzia lui Kondo: „Viaţa începe cu adevărat după ce ţi-ai pus în ordine casa.”