Cum ne păcălesc producătorii de alimente?

410

Potrivit Biroului Naţional de Statistică din Marea Britanie, între anii 2012 și 2017 au scăzut dimensiunile sau greutatea a 2.529 de produse pe rafturile supermarketurilor, fără ca preţurile să scadă așa cum ar fi fost firesc.

Nu este greu de observat cum s-au schimbat lucrurile, astfel încât tot mai multe produse de consum sunt mai ușoare, mai subţiri, mai puţin substanţiale, însă la aceleași preţuri la raft.

Aceasta este o strategie comună pentru a obţine mai mult profit dintr-un produs. De exemplu, un sul de hârtie igienică este mult mai mic, un litru de lapte nu cântăreşte tocmai un litru, iar maioneza sau de ketchupul și-au micșorat cantitatea, dar toate au rămas la același preţ.

În general, atunci când un producător anunţă schimbarea designului unui produs, trebuie să fim atenţi. De cele mai multe ori, mai puţin va costa mai mult.

Cum se face?

Când costurile de producţie cresc, o companie are trei opţiuni: schimbă ingredientele, crește preţul sau scade gramajul produsului.

Schimbarea reţetei este o decizie riscantă. Înlocuirea sau modificarea reţetei unui produs fără să le comunici consumatorilor poate determina o reacţie serioasă împotriva unei companii. Utilizarea uleiurilor hidrogenate, a îndulcitorilor artificiali și a altor substanţe care pot înlocui ingrediente mai scumpe, a ajutat la promovarea produselor de calitate medie. Aceasta a marcat însă o încălcare a relaţiei de încredere dintre consumatori și producătorii de alimente.

Cumpărătorii sunt mai conștienţi de modificările preţurilor decât de modificările în greutate și o mică creștere a preţurilor ar putea avea un efect mare, deoarece consumatorii s-ar putea orienta către un produs similar, dar care costă mai puţin.

Există modalităţi de a micșora conţinutul produselor, astfel încât acestea să pară că au același volum ca înainte, a explicat Pierre Chandon, profesor de marketing la Institutul European de Administrare a Afacerilor din Franţa (INSEAD), care a studiat percepţia oamenilor asupra acestei strategii a producătorilor. Dacă o cutie de roșii tocate, de exemplu, devine mai înaltă, în timp ce lăţimea și lungimea rămân neschimbate, ochiul face niște calcule matematice rapide și are impresia că o dimensiune se compensează cu alta, fără să perceapă diferenţa de volum.

„Subţierea” continuă

Edgar Dworsky, avocat pentru drepturile consumatorilor, deţine o colecţie de sticle vechi, cutii și pachete care dovedesc modul în care produsele din magazinele americane au scăzut în ultimele decenii.

„Unul dintre primele exemple pe care le-am văzut cu privire la modificarea ambalajelor a fost cel al cutiilor de cafea”, a explicat Dworsky. La data aceea, un pachet de cafea avea 16 oz (454 g).

„La un moment dat, conţinutul de cafea a început să scadă. Cutia avea aceeasi dimensiune, însă în pachet erau doar 13 oz de cafea”, a continuat să explice Dworsky. Un producător de cafea a explicat că reducerea cantităţii de cafea din cutie a fost necesară întrucât noua granulaţie a cafelei a făcut imposibilă ambalarea cantităţii iniţiale de cafea.

Un argument similar a fost oferit de un producător cu privire cu privire la hârtia igienică – rolele s-au scurtat, deoarece hârtia era „atât de pufoasă”, încât nu se putea încadra în suporturile de hârtie ale oamenilor dacă lungimea nu ar fi fost redusă. S-a constatat că în 2016 unele mărci de hârtie igienică au redus cu până la 14% din numărul de coli pe role, fără o scădere corespunzătoare a preţului. Și batoanele de ciocolată și-au diminuat greutatea între anii 2014 şi 2018. Un Twix, de exemplu, a pierdut 13,8% din greutatea pe care o avea în 2014, în timp ce barele Kit Kat Chunky sunt cu 16,7% mai ușoare.

Cum ne subestimează producătorii?

Oamenii nu sunt atenţi la fluctuaţiile privind greutatea sau ambalajul unui produs alimentar. „Prin reducerea dimensiunilor, schimbarea formulelor, ajustarea altor aspecte ale unui produs, producătorii beneficiază de profit și au senzaţia că el, consumatorul mediu, nu observă”, a mai adăugat Dworsky.

Firmele au o părere proastă despre inteligenţa clienţilor lor. De-a lungul anilor, în calitate de observator profesionist al rafturilor de bacanie, Dworsky a observat un model interesant, și anume practica obișnuită ca un produs redus în cantitate să intre în ciclul de vânzare ca superprodus, dar, de fapt, la cantitatea iniţială. În primul rând, un produs scade de la 16 oz la 14,5 oz. Apoi, pe măsură, poate scădea până la 11oz sau poate chiar până la 8 oz. Apoi, mărimea de 16 oz apare din nou. Dar de data aceasta, este promovat ca super sau megadimensiune. Și costul este mult mai mare decât cel pe care l-a avut iniţial aceeași cantitate. Comerciantii se joacă astfel cu preturile, iar singurul fel în care te poţi asigura că faci o alegere bună este atenţia sporită.