Cum să crești un copil de succes

306

Majoritatea părinţilor vor să crească copii fericiţi și sănătoși, însă mulţi dintre ei nu știu sigur cum să procedeze. Mulţimea de cărţi tip „self-help” este copleșitoare, iar atunci când sfaturile se contrazic unele pe altele, pot apărea și sentimente de neputinţă sau inadecvare. În ajutorul părinţilor vin însă oamenii de știinţă cu concluziile unui studiu știinţific inedit.

În anul 1964, 70.000 de copii au fost incluși într-un studiu care avea să îi urmărească timp de 70 de ani, prin evaluări realizate la câţiva ani distanţă unele de altele. Niciun alt studiu nu a urmărit generaţii de copii la modul acesta de detaliat. Datele incluse în acest studiu de cohortă au generat peste 6.000 de lucrări și cărţi academice. Cercetătoarea Helen Pearson prezintă în cartea sa, The Life Project, cele mai semnificative concluzii ale studiului britanic.

Impactul socioeconomic asupra dezvoltării copilului

Unul dintre mesajele acestui studiu este acela că a te naște în sărăcie sau într-un mediu dezavantajat socioeconomic constituie un start dificil în viaţă. Majoritatea copiilor participanţi la studiu s-au născut în familii sărace, au locuit în case neîncăpătoare și au fost nevoiţi să se confrunte cu multe lipsuri. Pentru aproape tot ce aveau să obţină mai târziu în viaţă, copiii defavorizaţi au trebuit să lupte mai mult. Predispoziţia cu care au pornit în viaţă era de a avea performanţe mai slabe la școală, locuri de muncă mai proaste și salarii mai mici. În plus, copiii care se nasc în familii sărace sunt mai supuși riscului anumitor afecţiuni. Pot deveni supraponderali, pot avea probleme cardiovasculare sau pot muri prematur.

Alte studii au arătat de asemenea că există o legătură predictivă între statutul socioeconomic al copiilor (SES) și starea de sănătate pe tot parcursul vieţii, inclusiv sănătatea mintală. „Deprecierea economică nu înseamnă doar lipsa banilor. Pentru copiii săraci, aceasta merge mână în mână cu diferenţele faţă de ceilalţi copii în ceea ce privește nutriţia și îngrijirea prenatală, nivelul de educaţie, felul în care sunt văzuţi de vecini și alţi factori sociali care devin surse de stres pentru copil”, apreciază Martha Farah, directoarea Centrului pentru Neuroștiinţe de la Universitatea din Pennsylvania. Aceasta înseamnă că circumstanţele timpurii au o influenţă majoră asupra dezvoltării copilului pe termen lung. Sărăcia lasă o cicatrice urâtă, iar dacă într-adevăr dorim să asigurăm succesul și bunăstarea copiilor, combaterea sărăciei în rândul acestora este un lucru deosebit de important.

Lucruri mici cu impact mare

Potrivit studiului britanic, mai mult decât orice altceva în viaţa copiilor contează implicarea părinţilor, în mod deosebit în primii ani de viaţă. Pearson enumeră o serie de comportamente parentale pe care studiile le-au asociat cu rezultate bune chiar și la copiii mai dificili. Căldura emoţională și implicarea părinţilor afișată prin interesul faţă de copil și timpul de calitate petrecut împreună au fost căi simple, dar sigure de a asigura fericirea viitoare a copiilor. Experţii arată că timpul de calitate înseamnă momentele liniștite în care părinţii ascultă și îi răspund copilului și nu include momentele frenetice dintre antrenamentul de fotbal și lecţiile de pian sau alte activităţi ale copilului.

Timpul petrecut în conversaţie cu copilul, învăţându-l lucruri noi, sau timpul petrecut în călătorii sau vizite împreună sunt activităţi percepute de copil ca fiind interesante și captivante.

Cititul și programul de somn sunt esenţiale

Două activităţi sunt însă evidenţiate în mod special în studiul britanic ca având un impact major asupra copilului: timpul în care părinţii le citesc copiilor și respectarea programului de somn.

Dacă unui copil i se citește cu voce tare începând de la grădiniţă câte 20 de minute pe zi, aceasta înseamnă că acel copil va auzi aproximativ 1.8 milioane de cuvinte pe an. Specialiștii au remarcat că aceasta este cea mai bună metodă pentru dezvoltarea vocabularului la copii. Un studiu realizat de Academia Americană de Pediatrie a arătat că lectura activează o serie de regiuni din emisfera stângă a creierului care, printre altele, este responsabilă cu logica, raţiunea, gestionarea limbajului, coordonarea simţurilor și relaţionare. Cititul împreună întărește relaţiile între părinte și copil, îi dezvoltă acestuia imaginaţia, gândirea, dar și puterea de concentrare.

Cât despre impactul respectării orei de culcare, un nou studiu arată că acei copii care respectă orarul de somn au un comportament mult mai echilibrat decât copiii care sunt lăsaţi să doarmă seara la ore diferite, după chef. Aceștia din urmă, potrivit specialiștilor, sunt copii mai indisciplinaţi, mai agitaţi, cu un nivel de hiperactivitate mai ridicat. Experţii au evidenţiat de asemenea că lipsa rigurozităţii în privinţa programului de somn a copilului se reflectă în performanţe școlare scăzute și obiceiuri alimentare proaste.

Psihologul Monica Poplacenel subliniază că disciplina este esenţială pentru starea de bine a copilului, astfel încât acesta să devină un adult capabil să ia decizii de viaţă înţelepte, iar părintele să fie împăcat că a făcut tot ce a putut mai bine.