De cât sport are nevoie organismul pentru o sănătate optimă

435

Lipsa activităţii fizice este un factor de risc considerabil pentru bolile cardiovasculare, dar și pentru o varietate largă de alte boli cronice, incluzând diabetul zaharat, cancerul de colon, cancerul de sân, obezitatea, hipertensiunea, bolile osoase și articulare (osteoporoza și osteoartrita), au demonstrat oamenii de știinţă într-un studiu publicat în jurnalul Canadian Medical Association.

Studiul cuprinde dovezi incontestabile că activitatea fizică regulată contribuie la prevenirea mai multor boli cronice și este asociată cu un risc redus de deces prematur. Cercetătorii au arătat că există o legătură între volumul activităţii fizice și starea de sănătate, astfel încât persoanele cele mai active fizic au un risc mai scăzut de a dezvolta diverse afecţiuni. Cele mai mari îmbunătăţiri ale stării de sănătate s-au observat atunci când persoane cu un stil de viaţă sedentar devin active fizic. Programele de promovare a sănătăţii și a activităţii fizice ar trebui să vizeze persoanele de toate vârstele, deoarece riscul bolilor cronice începe în copilărie și crește odată cu vârsta, se mai arată în studiu.

Importante organizaţii de sănătate publică, precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, Asociaţia Americană a Inimii, sunt în consens privind eficienţa exerciţiilor fizice asupra stării de sănătate și recomandă următoarele activităţi aerobice: 150 de minute de exerciţii de intensitate moderată pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos (30 de minute pe zi pe parcursul a cinci zile) sau 75 de minute pe săptămână de exerciţii viguroase, cum ar fi alergarea (25 minute pe zi pe parcursul a trei zile).

Pentru eficienţă este important ca fiecare sesiune de activităţi fizice să dureze cel puţin 10 minute pe zi. De exemplu, minutele de exerciţii fizice pot fi cumulate astfel:

-plimbare de 15 minute spre și de la locul de muncă timp de 5 zile (5 zile x 30 minute = 150 minute sport moderat)

-program de alergare luni / miercuri / vineri, 5 km (5 km x 25 minute = 125 minute de sport intensiv)

-cursă de ciclism de 90 de minute pe săptămână și plimbare după masa de seară, cel puţin câteva zile pe săptămână (1 x 90 minute = 90 activitate intensivă plus probabil 3 zile x 15 minute = 45 minute activitate fizică moderată)

-o plimbare lejeră de 30 de minute cu bicicleta la începutul săptămânii, 45 de minute de gimnastică în apă, o scurtă plimbare în natură la sfârșitul săptămânii (1 x 30 minute = 30 minute plus 1 x 45 minute = 45 minute plus 1 x 60 minute, total 135 minute sport moderat).

Pentru o mai bună înţelegere a tipurilor de exerciţii fizice, Serviciul Naţional de Sănătate al Angliei a întocmit o listă cu activităţile „moderate” și „intense”. În ce privește activităţile anaerobe, OMS și alte organizaţii de sănătate recomandă două zile pe săptămână de „activitate intensivă de tonificare a mușchilor”, care include exerciţii ce trebuie grupate în seturi si repetate periodic, trei seturi de opt până la zece repetări fiind un început bun.

Dar există vreo activitate fizică mai bună ca alta? Zelijko Pedisic, cercetător la Universitatea Victoria din Australia, a analizat efectul a șase discipline sportive comune: aerobic, ciclism, fotbal, sporturi cu rachetă, alergări și înot, pe un eșantion de 80.306 adulţi britanici, constatând că riscul de deces la practicantii de aerobic, ciclism, sport cu rachetă, înot, fotbal și jogging a fost redus cu 27%, 15%, 47%, 28%, 18% și, respectiv, cu 13%. Cu toate acestea, cercetătorul atenţionează că datele respective nu permit generalizarea efectelor la întreaga populaţie.

Un alt studiu, publicat în British Journal of Sports Medicine în 2015, a rezumat datele disponibile privind calitatea sănătăţii ca urmare a practicării a 26 de discipline sportive. Autorii studiului au constatat că atât joggingul, cât și fotbalul îmbunătăţesc funcţia cardiovasculară, capacitatea aerobă, metabolismul, echilibrul și greutatea corporală. Rezultatele privind impactul altor tipuri de sporturi asupra sănătăţii au fost neconcludente sau subevaluate.

Pe de altă parte, „nu numai condiţia fizică beneficiază de efectele pozitive ale practicării sportului. Exerciţiile fizice contribuie și la menţinerea sănătăţii mintale, reprezentând un mecanism important pentru prevenirea depresiei, pentru creșterea stimei de sine”, potrivit sportanddevelopment.org. Persoanele care practică un sport sunt mai puţin stresate datorită eliberării endorfinelor în timpul exerciţiilor fizice, își îmbunătăţesc relaţiile interumane prin dezvoltarea unei capacităţi mai mari de socializare și a sentimentului de apartenenţă la un grup”, conform unei prezentări din cadrul University of Missouri Health Care.