De ce este important să te simţi mai tânăr decât ești

3372

Cercetătorii sunt tot mai interesaţi de vârsta subiectivă, adică ce vârstă simţim că avem faţă de vârsta din buletin. Se pare că această aproximare este esenţială pentru a înţelege de ce unii oameni par să înflorească odată cu înaintarea în vârstă, în timp ce alţii se ofilesc.

Unele dintre cele mai vechi studii făcute pe diferenţa dintre vârsta obiectivă și cea subiectivă au apărut în anii 1970-1980, dar doar în ultimii 10 ani au devenit „la modă” studiile care explorează consecinţele psihologice și fiziologice ale acestei discrepanţe.

Se pare că, în medie, oamenii tind să se simtă de parcă ar fi cu 13 ani mai tineri decât vârsta din buletin, indiferent de momentul în care se află în cursul vieţii, iar factorul cel mai important care determină o reevaluare a acestor sentimente este starea de sănătate. Un număr mare de boli de cele mai multe ori atenuează discrepanţele majore, aducând vârsta subiectivă mai aproape de cea reală, arată un studiu publicat în Journals of Gerontology.

Același studiu arată că o percepţie pozitivă asupra procesului de îmbătrânire este considerată un indicator puternic al unei îmbătrâniri „de succes”, pentru că ajută la menţinerea nivelului de activitate, implicare socială și de încredere în sine, ceea ce în final susţine o bună funcţionare biofiziologică. Alte studii chiar indică o legătură între vârsta subiectivă și îmbătrânirea creierului, arătând că oamenii în vârstă care se percep încă tineri au un volum crescut de materie cenușie în girusul frontal inferior și girusul temporal superior, ceea ce în alte cuvinte înseamnă un creier mai tânăr.

În urma unui studiu longitudinal pe finlandezi, intitulat „Sunt cât de bătrân mă simt”, cercetătorii anunţă că rezultatele sunt în acord cu studii anterioare care sugerează că vârsta subiectivă este un indicator valid pentru măsurarea calităţii vieţii la bătrâneţe. Studiul arată că o vârstă subiectivă înaintată poate indica o înrăutăţire a sănătăţii oamenilor în vârstă. Totodată, cercetătorii au observat că vârsta subiectivă medie la finlandezi este mai mare decât la nord-americani, ceea ce ar sugera că trebuie luat în calcul contextul sociocultural în cercetările despre vârsta subiectivă.

Dar poate cel mai interesant studiu a explorat efectul vârstei subiective asupra personalităţii. Tendinţa observată este ca, odată cu îmbătrânirea, oamenii să devină mai introvertiţi și mai puţin deschiși la noi experienţe, însă cercetătorii au observat că aceste tendinţe sunt mai puţin pronunţate la persoanele cu o vârstă subiectivă mai mică, și mai accentuate cu cât vârsta subiectivă este mai apropiată de vârsta reală. În același timp, s-a observat că persoanele care se simt mai tinere sunt mai conștiente și mai puţin nevrotice decât ar putea fi în mod normal la o vârstă înaintată, ceea ce înseamnă că „încă câștigă din înţelepciunea care vine odată cu experienţa de viaţă”, spun cercetătorii. Deci se bucură încă de unele dintre aspectele pozitive ale tinereţii, dar și de maturitatea pe care poate nu au avut-o la vârste mai mici, ceea ce este un pachet complet de atribute pozitive.