Detox-ul cu sucuri, o păcăleală la modă

3364

Dacă și tu ţi-ai propus să începi anul sănătos și primul pas pe lista ta este un detox ca la carte, pe bază de sucuri delicioase de fructe și legume, mai gândește-te o dată. Ceea ce pare a fi o megasursă de vitamine poate, în realitate, să îţi dea peste cap nivelul de zahăr și de insulină din sânge și să se dovedească mai degrabă un precursor al bolii decât un dar pentru sănătatea ta.

Sucurile de fructe și legume sunt, pentru mulţi, prima oprire atunci când încearcă să înlăture din dieta lor tot ce este nesănătos sau într-o cantitate nesănătoasă. O cură de sucuri pare un restart numai bun, care să cureţe ravagiile făcute de cartofii prăjiţi, friptura grasă sau de ciocolata din abundenţă.

Specialiștii nu sunt însă la fel de încântaţi de perspectiva unei astfel de măsuri și, cu un ochi la industria pieţei sucurilor (154 de miliarde de dolari în 2016 și în continuă creștere) și cu celălalt la o paletă întreagă de studii, începem să vedem de ce.

Majoritatea alimentelor care conţin fructoză, un zahar natural care se găsește în toate fructele și sucurile de fructe, nu par să aibă efecte negative asupra sănătăţii dacă sunt consumate astfel încât să nu producă un exces zilnic de calorii. Fibrele din fructele întregi ajută mult în acest sens, fiindcă atunci când fructul este consumat întreg (cu seminţe, pulpă și coajă), sistemul nostru digestiv depune efort în plus pentru a descompune celulele fructului și a pune în circulaţie fructoza. Însă sucul de fructe își pierde fibrele, explică Emma Elvin, consilier clinic cu experienţă în cadrul ONG-ului Diabetes UK, citată de BBC. Spre deosebire de fructul întreg, sucul de fructe are zaharuri „la liber”, iar acest tip de zahăr, spun cei de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, nu ar trebui consumat într-o cantitate mai mare de 30 g pe zi. În suc, această cantitate ar fi echivalentul a 150 ml de fresh.

Dezavantajul sucului este că, odată eliminate fibrele, fructoza din fresh se absoarbe mult mai repede. Creșterea bruscă a nivelului de zahăr din sânge determină pancreasul să elibereze insulină, care să echilibreze balanţa. Însă, în timp, acest mecanism se uzează, crescând riscul de diabet de tip II. Un studiu efectuat în acest sens în 2013 a demonstrat deja, pe un eșantion de 100.000 de persoane, că aportul de suc de fructe a contribuit la creșterea riscului de diabet de tip II din cauza absorbţiei mult mai rapide a fructozei. Un alt studiu, efectuat pe un eșantion cu 70.000 de subiecţi, dar pe o perioadă de 18 ani, a confirmat ipoteza. Sucul de fructe poate provoca diabet atunci când face parte dintr-o dietă care este, per ansamblu, mai calorică decât e necesar.

Numeroase studii au arătat deja că a bea suc de fructe nu ne determină să consumăm mai puţină mâncare pe parcursul unei zile. „Este, de asemenea, mai ușor să consumăm cantităţi mari de suc de fructe foarte repede, ceea ce înseamnă calorii în plus. Și, când se adună caloriile, se adună și kilogramele”, a explicat Elvin.

Fibrele din fructe nu sunt un moft sau ceva neglijabil, ci o sursă cât se poate de serioasă de sănătate. Dietele bogate în fibre au fost asociate unui risc mai mic de boli coronariene, de infarct, hipertensiune și diabet. Iar porţia zilnică de fibre recomandată pentru un adult este de 30 g. Faptul că reduc cantitatea de carbohidraţi, proteine și grăsimi care sunt absorbite din dieta noastră este un alt avantaj neglijat al fibrelor, care se pierde atunci când optăm pentru sucuri, concentrându-ne doar pe faptul că acestea au vitamine.

Ideea de „detoxifiere” prin consumarea sucurilor, oricât de populară ar fi, este un mit. Roger Clemens, profesor de știinţe farmaceutice la Universitatea Southern California, explica pentru BBC că „noi consumăm zilnic compuși care ar putea fi toxici, iar organismul nostru face o treabă extraordinară în a detoxifia și a elimina ceea ce mâncăm”, de aceea singura accepţiune medicală a „detoxifierii” este înlăturarea substanţelor dăunătoare din organism precum drogurile, alcoolul sau otrava.