Cât de mult înseamnă o oră în plus de somn pentru organism

1779

Reducerea somnului la șase ore și jumătate pe noapte ar putea mări riscul de dezvoltare, printre altele, a cancerului sau diabetului. Creșterea cu doar 60 de minute a perioadei de somn are, însă, efectul opus, arată un studiu britanic citat de BBC.

În medie, britanicii dorm circa șase ore și jumătate pe noapte, conform cifrelor furnizate de ONG-ul Consiliul pentru Somn. Pornind de la această informaţie, jurnalistul britanic Michael Mosley a participat la un experiment pentru a afla dacă acest interval este suficient și ce efecte ar avea asupra organismului prelungirea perioadei medii de somn cu o oră.

La studiul efectuat de oamenii de știinţă de la Centrul pentru Cercetare a Somnului din cadrul Universităţii din Surrez au participat șapte voluntari care dormeau, în mod normal, între șase și nouă ore pe noapte. Aceștia au fost împărţiţi în două grupe, astfel încât participanţii dintr-un grup urmau să doarmă șase ore și jumătate pe noapte, iar ceilalţi câte șapte ore și jumătate. După o săptămână, cercetătorii i-au supus pe voluntari câtorva teste de sânge și i-au rugat să inverseze rolurile, astfel încât cei care au dormit mai mult să micșoreze intervalul cu o oră, iar cei care au dormit mai puţin să adauge o oră de somn.

La sfârșitul celei de-a doua săptămâni de experiment, oamenii de știinţă au putut observa că atunci când au dormit mai puţin, participanţii au fost puși în dificultate de sarcinile care le testau agilitatea mentală. În plus, atunci când voluntarii și-au redus intervalul de timp acordat somnului cu o oră, au fost activate genele asociate inflamaţiilor, răspunsului imun, a celui pentru stres, dar și a celor asociate cu diabetul și riscul dezvoltării cancerului. În schimb, la pacienţii care au crescut intervalul de somn cu o oră a putut fi observat efectul opus.

În același timp, Mosley a participat la un experiment al Centrului pentru Somn de la spitalul John Radcliffe, din Oxford. El a fost rugat să poarte pe cap, în timpul somnului de șapte ore și jumătate, un dispozitiv electro-encefalograf portabil, care îi măsura activitatea creierului. În următoarea zi, dr. Kararina Wulff i-a explicat fenomenele petrecute în timpul somnului. Ea a observat că Mosley a intrat foarte repede în faza de somn profund. În această etapă, creierul lucrează din greu, pentru a muta informaţiile stocate în memoria de scurtă durată, pe „spaţiul de stocare” al memoriei de lungă durată. O fază profundă a somnului prea scurtă poate conduce la pierderi ale memoriei. Din acest motiv, dar și pentru că informaţiile de reţinut trebuie fixate în primele 24 de ore de la formare, obiceiul de a recupera în weekend orele de somn pierdute în timpul săptămânii este unul de evitat.

Într-o altă fază a somnului, faza REM (rapid eye movement), corpul nostru este, de regulă, paralizat, explică dr. Wulff. Creierul nostru nu mai produce noradrenalină, lucru care ne permite să fim calmi în timp ce dormim. Trezirea bruscă în timpul somnului REM (în a doua jumătate a nopţii) ne poate determina să fim mai stresaţi, deoarece în această fază creierul nostru procesează experienţele trăite, ajutându-ne să trecem peste anumite episoade emoţionale, iar întreruperea somnului poate altera procesul.