Un cluster de studii desemnează somnul drept cel mai bun anxiolitic natural

1310

Anxietatea și stresul sunt stări umane universale, trăite într-o oarecare măsură de toată lumea în diverse momente din viaţă. În timp ce unii sunt mai puţin predispuși la anxietate decât alţii, cu toţii ne simţim uneori efectiv epuizaţi după o zi lungă plină de încercări și necazuri. Societatea ne invită la diverse modalităţi de a reduce stresul și de a ne relaxa: un pahar de alcool, un film, o respiraţie controlată. Natura noastră are însă propriul buton de „resetare” neuronală, menită să calmeze anxietatea: somnul adânc.

Somnul profund, denumit știinţific somn cu undă lentă a mișcării non-rapide (NREM), ne poate stabiliza emoţiile, promovând mișcări neuronale bine sincronizate între sinapse, și poate totodată să ne reducă pulsul și tensiunea arterială. Conform echipei de cercetare de la UC Berkeley, care a publicat recent un studiu pe această temă, căderea într-un somn profund liniștește creierul, îl relaxează, permiţându-i să reseteze conexiunile interneuronale și să se revigoreze.

„Am identificat o nouă funcţie a somnului profund, respectiv una de reducere a anxietăţii peste noapte prin reorganizarea conexiunilor în creier”, explică autorul senior Matthew Walker, profesor de neuroștiinţe și psihologie în cadrul UC Berkeley, într-un comunicat. „Somnul profund pare a fi un anxiolitic (inhibitor al anxietăţii) natural, atâta timp cât ni-l administrăm în fiecare noapte.”

În ansamblu, cercetările lui Walker se numără printre cele mai puternice dovezi care probează existenţa unei conexiuni între somn și ameliorarea, la nivel neuronal, a anxietăţii. Se pare că impactul este atât de semnificativ încât autorii studiului consideră că somnul poate reprezenta o alternativă naturală și nefarmaceutică pentru tratarea tulburărilor de anxietate.

„Studiul nostru sugerează cu tărie că somnul insuficient amplifică anxietatea și că, dimpotrivă, somnul profund ajută la reducerea acestui stres”, susţine autorul principal al studiului, Eti Ben Simon, coleg postdoctoral cu Mathew Walker în cadrul Centrului pentru Știinţa Somnului Uman de la UC Berkeley.

Folosind imagistica RMN, precum și alte tehnici, echipa de cercetare a observat activitatea creierului a 18 adulţi tineri, în timp ce aceștia au vizionat videoclipuri „tulburătoare emoţional” în două ocazii diferite; o dată după un somn complet, odihnitor, și apoi din nou, după o noapte albă. Nivelurile de anxietate au fost, de asemenea, măsurate după fiecare sesiune video, printr-un sondaj.

Scanările cerebrale după noaptea nedormită au relevat o oprire a activităţii în cortexul prefrontal median al participanţilor. Această structură cerebrală ajută de obicei la reglarea anxietăţii. Între timp, aceleași scanări ale creierului au relevat, de asemenea, că centrele emoţionale mai profunde ale participanţilor erau hiperactive după ce nu dormeau.

„Fără somn, este aproape ca și cum creierul apasă puternic pe pedala acceleratorului emoţional, fără să frâneze suficient”, spune profesorul Walker.

Pe de altă parte, după somnul complet, nivelurile de anxietate ale participanţilor au scăzut considerabil. Cei care au beneficiat de un somn mai lung în faza NREM au prezentat scăderi și mai pronunţate ale anxietăţii.

Citeste si: Pericolele la care te expui dacă dormi prea mult

Cercetătorii și-au verificat rezultatele realizând același experiment cu alţi 30 de participanţi și ajungând la aceeași concluzie. După un al treilea experiment, de această dată cu participarea a 280 de persoane, cu vârste variate, subiecţii au luat parte la un studiu online care i-a întrebat despre modul în care nivelul lor de somn și anxietate a fluctuat pe parcursul a patru zile. Acest ansamblu de cercetări a relevat faptul că atât cantitatea, cât și calitatea somnului pe care fiecare persoană le-a atins în fiecare noapte au influenţat direct cât de neliniștită s-a simţit acea persoană a doua zi. Chiar și fluctuaţii ușoare ale ritmului de somn au avut un impact asupra nivelului de anxietate.

„Persoanele cu tulburări de anxietate raportează în mod obișnuit că suferă de tulburări ale somnului, dar rareori îmbunătăţirea somnului este considerată o recomandare clinică pentru scăderea anxietăţii”, spune Simon. Studiul nostru nu numai că stabilește o conexiune cauzală între somn și anxietate, dar identifică tipul de somn profund NREM de care avem nevoie pentru a calma creierul suprasolicitat de anxietate.”

„Concluziile sugerează că neglijarea somnului, atât de prezentă în majoritatea ţărilor industrializate și escaladarea accentuată a tulburărilor de anxietate în aceleași ţări ar putea fi nu o coincidenţă, ci, din contră, o relaţie de cauzalitate”, conchide profesorul Walker. „Cel mai bun pod între disperare și speranţă este o noapte bună de somn.”

Studiul este publicat în revista știinţifică Nature Human Behavior.