Orice om ar trebui să încerce să își ia vacanţă timp de o lună într-un an, fie că îi place, fie că nu.” (William James)

Dacă e vară, soarele șiroiește printre ierburile încâlcite de ultimele ploi și verdele îţi inundă retina oriunde îţi întorci privirea. Bujorii cotropesc grădinile, însângerându-le viu tălpile, iar în aer plutește dulce parfumul de caprifoi. Străzile se umplu de rochii viu colorate, în timp ce parcurile se trezesc la viaţă în larma glasurilor de copii. Dacă e vară, gândul alunecă ușor către vacanţă, spre plaje fine și munţi cu umerii pierduţi în nori, cu bagaje aliniate tacticos în portbagaj și pe bancheta din spate, cu motorul mașinii torcând familiar spre destinaţii necunoscute.

Desigur, nu toată lumea își ia vacanţă vara, iar unii nici măcar nu se gândesc să plănuiască o evadare din mediul lor obișnuit, fie pentru că bugetul dă semne clare de epuizare, fie pentru că rămân îngropaţi într-un morman de sarcini de serviciu ori sunt în vria treburilor nefăcute din gospodărie.

Românii pleacă destul de puţin în vacanţe, motivul cel mai important care îi reţine acasă fiind de natură financiară. Potrivit datelor Eurostat, 66,6% dintre români nu-și permit o vacanţă anuală de o săptămână departe de casă, acesta fiind cel mai mare procent înregistrat în Uniunea Europeană. Prin comparaţie, peste 90% dintre suedezi și peste 80% dintre danezi și finlandezi își permit cel puţin o vacanţă pe an.

Voiajul de vacanţă nu reprezintă o prioritate nici măcar pentru românii care și-ar putea permite, strângând cureaua, să evadeze dincolo de spaţiul domestic pentru câteva zile, pentru că, în general, nu înţeleg rostul vacanţei – explică sociologul Gelu Duminică: în mintea multora, vacanţa e asociată cu mersul la bunici, la ţară, iar în România celor 9 milioane de cetăţeni neracordaţi la reţeaua publică de alimentare cu apă, există întotdeauna cheltuieli care au prioritate în faţa unui concediu departe de casă.

Din raţiuni destul de diferite, nici americanilor nu le reușește imersiunea în relaxarea concediului, potrivit sondajului din 2018, State of American Vacation, care a descoperit că 52% dintre americani aveau zile de vacanţă nefolosite la finalul anului 2017, iar dintr-o medie de 17,2 zile de concediu, doar 8 zile au fost folosite într-o vacanţă propriu-zisă. Motivele pentru care mulţi dintre ei preferă să lucreze ţin de un volum tot mai mare de lucru (și de dificultatea de a recupera după vacanţă sarcinile rămase nefăcute), de termene stricte și de insecuritatea locului de muncă, dar și de dorinţa de a avansa în carieră. Numeroase companii au politici care nu încurajează angajaţii să își ia concediu, așa cum este cazul Virgin Media, unde politica fondatorului companiei, omul de afaceri Richard Branson, stipulează faptul că angajaţii pot avea zile libere „atunci când sunt convinși 100% că ei și echipa din care fac parte sunt la zi cu fiecare proiect și că absenţa lor nu va afecta în niciun fel afacerea”.

Deconectarea de care avem parte în vacanţe vine la pachet cu un șirag lung de beneficii pentru sănătate, pe care le vom analiza mai târziu. Cercetătorii au încercat să afle însă dacă vacanţele ne fac mai fericiţi pe termen lung sau dacă starea de bine aferentă unui voiaj de plăcere se limitează strict la perioada acestuia.

Fericirea sosește pe ritmuri de vacanţă?

Cercetătorii olandezi și-au propus să măsoare efectele pe care le are plecarea într-o vacanţă asupra fericirii indivizilor, comparând nivelul de fericire resimţit de aceștia în timpul vacanţei cu cel dinaintea voiajului, dar și cu gradul de fericire al celor care nu au plecat de acasă în zilele libere. Au fost analizaţi 1.530 de adulţi, dintre care 974 au plecat în vacanţă în perioada în care s-a derulat studiul, care a durat 32 de săptămâni.

Studiul a arătat că întoarcerea din vacanţă a implicat revenirea promptă la nivelul de fericire de dinainte de călătorie, independent de durata acesteia.

Caracterul stresant ori relaxant al vacanţei a influenţat ușor fericirea post-voiaj a subiecţilor. Astfel, cei care și-au descris vacanţa drept „neutră” sau „stresantă” nu au raportat un nivel de fericire mai ridicat decât cel dinainte de concediu, atunci când s-au întors acasă. În mod surprinzător, nici cei care au considerat că au avut o vacanţă „relaxantă” nu au raportat vreun supliment de fericire post-vacanţă. Singurii care au s-au bucurat de menţinerea nivelului de fericire din timpul vacanţei au fost cei care s-au declarat foarte relaxaţi de vacanţă. Chiar și în cazul acestora, efectul fericirii din vacanţă nu s-a menţinut mai mult de două săptămâni. De fapt, oamenii se bucură mai mult în perioada în care își planifică vacanţa, studiul constatând niveluri mai înalte de fericire a subiecţilor cu aproximativ 8 săptămâni înainte ca vacanţa să se concretizeze.

Este cert că vacanţele fac oamenii mai fericiţi atât cât durează, dar nu s-a demonstrat o legătură între durata vacanţei și fericirea generală, nici nu a fost posibilă conservarea acestui supliment de fericire, spune Jeroen Nawijn, lector la Universitatea de Știinţe Aplicate din Breda, Olanda, care recomandă mai multe vacanţe pe an. „Dacă aveţi o vacanţă de două săptămâni, puteţi să o împărţiţi și să aveţi două vacanţe de o săptămână”, este sfatul lui Nawjin.

Deși starea generală de bine pe care o resimt oamenii în timpul vacanţelor se evaporă destul de repede odată ce se întorc la lucru, aceasta nu înseamnă că vacanţa nu are un impact pozitiv semnificativ asupra bunăstării noastre, punctează cercetătoarea Jessica de Bloom, de la Universitatea Radboud Nijmegen, din Olanda. „Ar fi ca și cum te-ai întreba: «De ce să mai dormim, dacă oricum vom obosi din nou?»” argumentează Bloom.

Iar, dacă vacanţele au darul de a le infuza o stare de bine adulţilor, ele sporesc și fericirea copiilor, convertindu-se în amintiri fericite și contribuind la dezvoltarea cognitivă a acestora.

Daruri cu bătaie lungă

Motivul pentru care cadourile-experienţe au putere de conectare socială mai mare este faptul că acestea tind să evoce emoţii mai puternice”, afirmă cercetătorul Cindy Chan, de la Universitatea din Toronto, explicând că o excursie sau o experienţă spa îl încarcă emoţional pe destinatarul ei mai puternic decât un lucru material.

Acest lucru este cu atât mai adevărat în cazul copiilor, unde entuziasmul viu din momentul primirii jucăriilor este egalat numai de rapiditatea cu care intervine plictiseala și de viteza cu care o jucărie nou-nouţă este abandonată în mormanul celor deja testate.

Vacanţele de familie sunt preţuite de copii atât în momentul în care au loc, cât și mult timp după aceea. Este vorba despre a flecări despre tot felul de lucruri cu părinţii, de a savura o îngheţată cu ei și de a petrece momente în care interesele copiilor sunt cu adevărat luate în seamă. Deci, dacă vreţi să cheltuiţi niște bani, este destul de limpede ce opţiune are mai mult sens”, spune psihologul Oliver James.

Ieșirile cu copiii în natură îmbunătăţesc nivelul atenţiei și concentrării, punctează psihoterapeutul Margot Sunderland, într-un articol care inventariază beneficiile demonstrate de studii asupra vacanţelor în familie. Excursiile la iarbă verde s-au dovedit chiar mai eficiente decât medicamentele în cazul copiilor care suferă de tulburare de deficit de atenţie și hiperactivitate (ADHD), spune Sunderland.

Călătoriile cu copiii sunt benefice pentru dezvoltarea creierului acestora, adaugă psihoterapeutul, explicând că plonjarea într-un alt mediu decât cel cu care este familiarizat copilul „oferă experienţe noi și interacţiune socială, fizică, cognitivă și senzorială”. Un mediu îmbogăţit cu stimuli acţionează asupra lobilor frontali ai copilului, îmbunătăţind funcţiile executive ale creierului, precum gestionarea stresului, atenţia, planificarea și abilitatea de a învăţa, iar explorarea spaţiilor noi împreună cu copilul se asociază cu un coeficient mai ridicat de inteligenţă al acestuia, rezumă Sunderland concluziile mai multor studii.

Pe de altă parte, vacanţele de familie pot reprezenta niște „ancore de fericire” și după ce vârsta copilăriei a rămas o amintire îndepărtată. În 2015, organizaţia britanică Family Holiday Association a descoperit, în urma unui sondaj, că pentru 49% dintre cei chestionaţi „cea mai fericită amintire” era a unei vacanţe de familie, iar pe un sfert dintre respondenţi amintirile de acest gen i-au ajutat să traverseze momentele dificile.

Iar dacă pentru a organiza și savura vacanţele, în loc de a le trata ca pe niște experienţe opţionale, mai e nevoie de argumente suplimentare, un buchet de studii recente sau mai vechi vin să demonstreze că, ori de câte ori ne împachetăm lucrurile pentru un voiaj de relaxare, facem investiţii profitabile în propria noastră sănătate.

O vacanţă pe an poate ţine doctorul departe mai mult timp

Un studiu publicat în 1992 a arătat că femeile care și-au luat vacanţă o dată la 6 ani sau chiar mai rar în ultimii 20 de ani au avut riscuri de 8 ori mai mari de a dezvolta boli coronariene sau de a suferi un atac de cord, comparativ cu cele care și-au luat două vacanţe pe an.

Rezultate la fel de surprinzătoare au fost reliefate de o continuare a studiului Helsinki Businessmen Study, care a analizat 1.222 de bărbaţi cu funcţii de conducere la locul de muncă, cercetarea convertindu-se într-un studiu longitudinal pentru înţelegerea modului în care evoluează bolile cardiovasculare. Subiecţii din acest studiu au avut cel puţin un factor de risc pentru boli de inimă (fumat, hipertensiune arterială, nivel înalt de colesterol). Una dintre concluziile studiului a fost că bărbaţii care au făcut schimbări pozitive în stilul de viaţă (exerciţiu fizic, o dietă mai sănătoasă, renunţarea la fumat) au înregistrat rate mai mari de mortalitate dacă nu și-au luat timp pentru vacanţă, au muncit prea multe ore și au dormit insuficient. Cei care au adoptat un stil de viaţă mai sănătos au avut totuși un risc cu 37% mai mare de deces dacă și-au luat concedii mai mici de 3 săptămâni, comparativ cu cei a căror vacanţă a fost de 3 săptămâni sau mai mult.

Doar un stil de viaţă mai sănătos nu va putea compensa munca excesivă, a afirmat – la congresul anual al Societăţii Europene de Cardiologie – Timo Strandberg, profesor la Universitatea din Helsinki, subliniind că „vacanţele pot fi o modalitate eficientă de a diminua stresul”.

Inventariind beneficiile vacanţei, un subiect despre care scrie frecvent, Susan Krauss Whitbourne, profesor de gerontologie la Universitatea din Massachusetts, punctează: Știm că o pauză este extrem de bună pentru sănătatea mintală. Îţi așază mintea într-un cadru nou, te scoate din tiparele standard și îţi oferă timp cu familia”.

Un studiu care a analizat 1.500 de femei din mediul rural (din Wisconsin) a concluzionat că femeile care mergeau în vacanţă doar o dată la 6 ani erau mai ușor de distras de la munca pe care o făceau, se simţeau mai epuizate și dormeau sub 8 ore pe noapte. De asemenea, erau mai stresate și sufereau de depresie mai frecvent și erau mai puţin satisfăcute de relaţia lor de cuplu decât femeile care plecau regulat în vacanţă.

Activităţile agreabile desfășurate în timpul liber, inclusiv în vacanţe, cresc nivelul emoţiilor pozitive, diminuează depresia, dar intervin și în scăderea tensiunii arteriale și în menţinerea unei greutăţi corporale rezonabile, au descoperit și cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh.

Somn, vacanţă și productivitate

Un studiu comandat de Air New Zealand în 2006, la care au participat 15 voluntari plecaţi în vacanţă pentru 7-12 zile, a arătat că, după două sau trei zile de vacanţă, subiecţii au dormit, în medie, cu o oră mai mult, iar calitatea somnului a crescut. Întorși acasă, subiecţii încă dormeau cu o oră mai mult, iar timpul de reacţie a crescut cu 30-40% faţă de cel de dinaintea călătoriei.

Timpul liber este foarte important și în creșterea productivităţii la locul de muncă. Astfel, un studiu intern realizat de compania Ernst & Young a arătat că, pentru fiecare 10 ore suplimentare de concediu pe care le-au primit angajaţii, scorul de performanţă a crescut cu 8% până la finalul anului. De asemenea, angajaţii care au primit zile de vacanţă mai des au avut șanse mult mai mici de a părăsi firma la care lucrau.

Productivitatea este legată de numărul de ore de somn, iar cei care nu se opresc pentru a-i asigura organismului odihna de care are nevoie ajung epuizaţi, iar sănătatea lor este afectată. „Creierul persoanei private de somn lucrează uneori în mod normal, dar suferă intermitent de ceva asemănător cu o cădere de energie”, afirmă dr. Clifford Saper, de la Universitatea Harvard.

Perioadele de funcţionare aparent normale pot da un fals sentiment de competenţă și securitate atunci când, de fapt, incoerenţa creierului ar putea avea consecinţe negative”, explică și profesorul Michael Chee, de la Duke-NUS Medical School.

Un studiu din 2018 al cercetătorilor suedezi a arătat o creștere a mortalităţii atunci când somnul din timpul săptămânii, dar și din weekend a fost insuficient. În același timp, dacă somnul din weekend era unul bun calitativ și cantitativ, nu a mai fost înregistrată o creștere a mortalităţii, în ciuda privării de somn din cursul săptămânii, cercetătorii sugerând că acest lucru ar reflecta efectele pozitive ale somnului compensator din zilele libere. Totuși, acest efect trebuie studiat suplimentar în studiile longitudinale cu privire la relaţia dintre modificările în durata somnului și mortalitate, au declarat cercetătorii.

Munca excesivă și aglomerarea minţii cu probleme pe care le rumegă inclusiv noaptea pot afecta calitatea somnului, însă vacanţele ajută la îndepărtarea impedimentelor unui somn bun, precum lucrul până noaptea târziu sau blocarea în faţa ecranului înainte de ora de culcare, spun experţii. De fapt, vacanţa ar putea fi o excelentă ocazie de a reseta multe dintre obiceiurile noastre, inclusiv cele legate de somn.

Vacanţă la domiciliu

Nu toată lumea își permite să plece în vacanţă, dar toţi am putea culege măcar o parte din beneficiile pe care le oferă zilele libere, sunt de părere experţii.

O soluţie de compromis, care s-ar putea dovedi chiar mai bună decât vacanţele clasice, este cea a vacanţei de 4 zile, fie în deplasare, fie acasă, au constatat cercetătorii austrieci.

Studiul, realizat în 2018 și efectuat pe un lot de manageri, a arătat că și 4 zile de vacanţă au efecte pozitive și imediate asupra bunăstării subiecţilor, ajutând la recuperarea de după stresul de la locul de muncă, iar aceste efecte se menţin până la 45 de zile după încheierea vacanţei. Scurtimea vacanţei (mai ales dacă există posibilitatea repetării ei) se poate dovedi un atu, arată și un studiu din 2006, pentru că sporește eficacitatea subiecţilor pe termen lung, aceștia nefiind nevoiţi să revină la un volum prea mare de muncă, specific perioadelor de după vacanţele lungi.

Deși efectele pozitive ale celor 4 zile de vacanţă au fost prezente și în grupul celor care au plecat în călătorie, și în cel care a rămas acasă, acestea au fost mai pregnante totuși în cazul celor care au ales vacanţa departe de casă. Cercetătorii spun că rezultatele au confirmat ipotezele unor studii anterioare, legate de faptul că evadarea din rutină prin intermediul unui voiaj de vacanţă are un impact pozitiv suplimentar. Totuși, 4 zile (+45 de zile) reprezintă o perioadă destul de scurtă în comparaţie cu lungimea vieţii profesionale, așa încât autorii recomandă nu doar vacanţele scurte, ca tampon pentru factorii de stres de la locul de muncă, ci și încercarea de a aduce stresul profesional în limite mai ușor de gestionat pe tot parcursul anului.

O vacanţă la domiciliu poate oferi multe dintre avantajele celei în deplasare atunci când este tratată ca o perioadă liberă, de reîncărcare a bateriilor, evitând recăderea sub tirania listelor de sarcini, și plonjând într-un spaţiu al bucuriei, al jocului și al momentelor de liniște. S-ar putea să nu existe un buget pentru o vacanţă exotică și nici măcar pentru una modestă, însă este relativ ușor să găsești resurse pentru a ajunge la un obiectiv turistic din vecinătate, la piscina din celălalt capăt al orașului ori la un picnic sau mai multe cu familia sau cu prietenii, în cel mai atrăgător și apropiat loc în natură. De fapt, vacanţele nu ar trebui să pună accentul atât de mult pe destinaţii exotice, hoteluri pretenţioase și meniuri sofisticate, ci pe odihnă, recreere, bucurie și apropiere de cei dragi.

Vacanţa trebuie și poate să fie un moment în care ne întoarcem spre noi, scrutându-ne și rearanjându-ne priorităţile, celebrând darurile primite și înţelegând mai limpede rostul și destinaţia spre care se îndreaptă viaţa noastră.