Studiu: Trăim mai mult, dar nu și mai bine

386

Trăim în medie mai mult, dar speranţa de viaţă sănătoasă este în scădere, arată un studiu al Institutului Naţional de Statistică.

Un studiu al INS publicat de HotNews arată că femeile românce trăiesc în medie 78,9 ani, iar bărbaţii, 72 de ani. Asta ar putea fi o veste bună. Vestea mai puţin bună este că atât bărbaţii, cât și femeile se așteaptă să aibă o viaţă sănătoasă timp de doar 59 ani. Aceasta înseamnă o diferenţă de 13 ani la bărbaţi și de aproape 20 de ani la femei.

Femeile trăiesc cu aproape şapte ani mai mult decât bărbaţii, se menţiona într-un alt comunicat al INS, transmis în primăvară, cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii. „Speranţa de viaţă la naştere a femeilor a fost, pentru perioada 2012-2014, de 78,9 ani (de 79,71 ani în urban și de 77,94 ani în rural), în creştere faţă de perioada precedentă şi cu 6,91 ani mai mult decât valoarea înregistrată pentru bărbaţi.”

Speranţa de viaţă sau durata medie a vieţii arată numărul mediu de ani pe care îi are de trăit o persoană, dacă ar trăi tot restul vieţii în condiţiile mortalităţii pe vârste din perioada de referinţă. Speranţa de viaţă a fiecărei persoane se schimbă pe măsură ce persoana îmbătrânește sau tendinţele mortalităţii se schimbă. În perioada 2007-2014, chiar dacă a crescut durata medie a vieţii atât la bărbaţi, cât şi la femei, speranţa de viaţă sănătoasă a scăzut, de la 62,5 ani la 59 de ani la femei şi de la 60,5 ani la 59 de ani la bărbaţi. Faţă de valorile medii din UE, (de 61,4 ani la bărbaţi şi de 61,8 ani la femei), valorile speranţei de viaţă sănătoasă din România sunt mai mici.

Comparând însă situaţia prezentă cu datele provenite din trecut, se pot constata cu ușurinţă îmbunătăţiri semnificative. De exemplu, în perioada 1899-1901, durata medie a vieţii în România a fost de 36,4 ani. În perioada 1909-1912, speranţa de viaţă la naştere a crescut la 39,6 ani. După cel de-al Doilea Război Mondial, creşterea nivelului de trai şi dezvoltarea serviciilor medicale au avut implicaţii directe în scăderea mortalităţii, fapt vizibil din punct de vedere statistic. În primii zece ani de după război, durata medie a vieţii crescuse la 63,2 ani. Și în perioada comunistă a continuat creșterea, ajungându-se la 67,3 ani, iar în anii din preajma mileniului trei speranţa de viaţă a depăşit pragul de 70 ani.

Chiar și în condiţiile acestei creșteri constante, România mai are încă de recuperat teren pentru a fi în pas cu restul ţărilor europene. De exemplu, speranţa de viaţă la nivelul UE este de 80,9 ani, însă nu toate ţările ating un nivel atât de ridicat, existând în continuare mari decalaje între ţările membre. Cele mai ridicate valori ale speranţei de viaţă la naștere au fost înregistrate în Spania (83,3 ani) și Italia (83,2 ani). România, cu speranţa de viaţă de circa 75 de ani, are un decalaj de câţiva ani faţă de statele vest-europene, situându-se cu 5,9 ani sub media europeană. Nu suntem însă singurii în această situaţie. Bulgaria, Letonia şi Lituania sunt la limita extremă, speranţa de viaţă fiind, în cazul lor, sub 75 de ani.

Un studiu din anul 2014 al Organizaţiei de Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) constată că, deși speranţa de viaţă la naștere în ţările Uniunii Europene a crescut în perioada 1990-2012 cu mai mult de 5 ani, decalajul dintre valorile cele mai ridicate – din Spania, Italia și Franţa – și valorile cele mai scăzute – înregistrate în Lituania, Letonia, Bulgaria și România – nu s-a redus după anul 1990. O comparaţie a structurii mortalităţii pe cauze de deces arată originea discrepanţei: o imensă și stabilă mortalitate din cauza bolilor aparatului circulator.  Aproape două treimi din decese au fost provocate în ultimii ani de aceste boli și proporţia este  neschimbată în raport cu cea de la începutul anilor 1990. În România, principala cauză de mortalitate rămâne boala cardiovasculară, statisticile evidenţiind faptul că 40 de români mor zilnic din această cauză.

„O explicaţie plauzibilă pentru  excesul de mortalitate prin boli cardiovasculare observat în România este  lipsa concentrării pe evaluarea riscurilor, pe depistarea în faze precoce a patologiilor  cardiovasculare și/sau control terapeutic neadecvat  la nivelul serviciilor primare de sănătate”, explică Ministerul Sănătăţii în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020. Asta face ca bunicii noștri să fie printre cei mai bolnavi din Europa, în contextul în care aproape jumătate de milion de oameni de până în 65 de ani mor anual în Uniunea Europeană din cauza bolilor cronice, provocate de obezitate și fumat. În aceste condiţii, e nevoie de sisteme de sănătate cât mai eficiente și rezistente – pentru că numărul celor peste 65 de ani care încă lucrează a ajuns la 20% în 2015 și este așteptat să crească la 30% până în 2060.

Datele statistice românești arată ceva mai bine dacă sunt puse în contrapondere cu datele de la nivel global. Astfel, un raport „World Health Statistics 2016. Monitoring health for the SDGs” arată că durata medie a vieţii calculate la nivel mondial, în anul 2015, a fost de 71,4 ani. La femei, de 73,8 ani, iar la bărbaţi, de 69,1 ani. În top se află Japonia, Elveţia și Singapore, unde durata medie a vieţii este de peste 83 de ani. La polul opus se află Sierra Leone, unde speranţa de viaţă este de doar 50 de ani.