Ibuprofenul, factor de risc pentru bolile cardiovasculare

286

Experţii trag un semnal de alarmă cu privire la legătura dintre tratamentele cu antiinflamatoare nesteroidiene și creșterea riscului de infarct miocardic și de accident vascular cerebral.

Este, probabil, cel mai folosit medicament antiinflamator nesteroidian (AINS) din lume, însă acest lucru nu reprezintă o garanţie în ceea ce privește riscul apariţiei bolilor cardiovasculare sau a accidentului vascular cerebral la pacienţii vulnerabili. Ibuprofenul continuă să fie prescris pe scară largă, făcând parte din lista medicamentelor folosite pentru automedicaţie, dat fiind faptul că se vinde fără reţetă.

Un studiu danez publicat recent în European Heart Journal—Cardiovascular Pharmacotherapy a analizat reţetele care au prescris antiinflamatoare nesteroidiene din Danemarca începând cu anul 1995, precum și cazurile a 30.000 de persoane care au suferit un atac de cord între 2001 și 2010. Cercetătorii au constatat că 3.376 de persoane dintre cele care avuseseră un atac de cord fuseseră tratate cu antiinflamatoare nesteroidiene cu 30 de zile înainte. Comparând această situaţie cu lunile dinainte, în care respectivii nu avuseseră nicio problemă cardiovasculară, s-a concluzionat că AINS au contribuit la creșterea riscului de infarct cu 31%, notează Time.

„AINS ar trebuie folosite cu precauţie și cu prescrierea medicului. Aceste medicamente ar trebui evitate de către pacienţii cu boli cardiovasculare sau care deja prezintă risc mărit de a suferi de aceste afectiuni”, a declarat Dr. Gunnar Gislason, profesor la Copenhagen University Hospital. Dr. Christopher O’Connor, editor la jurnalul de specialitate JACC – Heart Failure, susţine că poziţia lui Gislason este exagerată, deoarece persoanele implicate în studiu care suferiseră de atac de cord erau persoane în vârstă, cu un anumit risc de boli cardiovasculare, nicidecum persoane tinere și sănătoase. El insistă că nici suportarea durerii cronice nu este o soluţie. Precizează în același timp faptul că, într-adevăr, AINS pot provoca reţinerea de sodiu, îngroșarea sângelui și că prezintă astfel un „mic risc cardiovascular”. „Mesajul meu este să aveţi grijă cu aceste medicamente, mai ales când este vorba de doze mari și atunci când aveţi deja o boală de tip cardiovascular”, afirmă dr. O’Connor.

Așadar, aceste medicamente trebuie folosite cu moderaţie, cu precauţie și la prescrierea medicului. Din nefericire, România se află printre primele locuri la capitolul automedicaţie.  Potrivit sociologilor, ipohondria este cea care determină populaţia să-și facă minidepozite de medicamente și să le folosească fără sfatul medicului. Sociolugul Marius Pieleanu explică faptul că automedicaţia ţine de educaţie, iar acest lucru se observă mai ales în mediul rural, unde oamenii preferă să se trateze singuri, după sfatul rudelor, vecinilor sau al prietenilor, notează csid.ro.

Automedicaţia sau folosirea în cantităţi mari a medicamentelor pot provoca hepatită medicamentoasă, o afecţiune destul de gravă, spun medicii. Din păcate, în prezent, ne confruntăm cu un număr din ce în ce mai mare de astfel de cazuri, pentru că oamenii preferă, în loc să se ducă la medic, să-și cumpere singuri medicamente, după informaţiile pe care le-au obţinut din reclamele de la televizor sau din ziare. Mai grav este că această afecţiune a început să apară tot mai frecvent la copii, pentru că mamele le administrează copiilor medicamente fără consultul și în absenţa reţetei prescrise de un medic, explică prof. dr. Mihai Voiculescu, președintele Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului.