Zeci de medicamente ne-oncologice pot ucide celule canceroase

1134

În urma unei analize sistematice asupra a mii de medicamente aflate deja pe piaţă s-a descoperit că aproape 50 de medicamente au efecte anticancerigene, despre care nu se știa până acum nimic. Studiul a fost efectuat de cercetători de la Institutul Broad, din cadrul MIT, de la Harvard și de la Institutul pentru Cancer Dana-Farber. Rezultatele lui au fost publicate în jurnalul Nature Cancer.

Aceasta nu este prima ocazie în care oamenii de știinţă observă beneficii noi ale unor medicamente vechi. Descoperirea beneficiilor cardiovasculare ale aspirinei este numai un exemplu. Însă este pentru prima dată când cercetătorii au evaluat toată colecţia de medicamente ne-oncologice aprobate în Statele Unite sau care au fost declarate sigure în urma testelor clinice – adică peste 6.000 de medicamente.

„Am creat un hub de redirecţionare a medicamentelor pentru a le permite cercetătorilor să facă descoperiri «întâmplătoare» într-un mod mai intenţionat”, explica Steven Corsello, oncolog în cadrul Institutului Dana-Farber și fondator al Broad’s Drug Repurposing Hub, o platformă online care cartează efectele substanţelor active care compun medicamentele aprobate.

Cercetătorii au testat fiecare dintre compușii de pe această platformă pe 578 de linii celulare canceroase umane, obţinute din Broad’s Cancer Cell Line Encyclopedia, și au măsurat rata de supravieţuire a celulelor canceroase. În acest mod au descoperit 50 de medicamente ne-oncologice, inclusiv unele create pentru reducerea colesterolului sau a inflamaţiei, care ucid unele celule canceroase.

Oamenii de știinţă au constatat că unii compuși ucid celulele canceroase în maniere neașteptate. „Multe dintre medicamentele oncologice existente funcţionează pentru că blochează anumite proteine, însă am descoperit că unii compuși pot ucide celule canceroase și prin alte mecanisme”, a declarat Corsello. Acești compuși pot să activeze anumite proteine sau să stabilizeze interacţiunea proteină-proteină, în alte cazuri.

Pe viitor, cercetătorii și-au propus să aplice compușii cunoscuţi deja pe și mai multe linii celulare canceroase, precum și să extindă baza de compuși din hub pentru a include și alte substanţe care, deși testate, nu au fost adăugate în hub. Echipa de cercetare și-a deschis rezultatele spre publicul specializat din întreaga lume pe platforma https://depmap.org.

Între timp, în România, compania farmaceutică Roche a primit o amendă-record de 12,8 milioane de euro de la Consiliul Concurenţei pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa unor produse oncologice din ţara noastră. Sancţiunile au fost aplicate în urma a două investigaţii declanșate în anul 2017. În cadrul primei investigaţii, Consiliul Concurenţei spune că a constatat că, în perioada 2017-2019, producătorul Roche a adoptat o strategie comercială menită să elimine concurenţa la licitaţii și să întârzie intrarea pe piaţă a unor medicamente similare. Roche a anunţat că va contesta în instanţă decizia Consiliului Concurenţei și acuză instituţia de „rea-credinţă” în cadrul celor două investigaţii, afirmând că „concluziile celor două investigaţii limitează masiv accesul pacienţilor la tratamentele de care au nevoie”.

Industria farmaceutică globală a crescut la o valoare de 1,11 mii de miliarde de dolari în anul 2018, estimările pentru 2020 fiind la 1,43 mii de miliarde de dolari, potrivit ProClinical.

În fiecare an, companiile farmaceutice investesc aproximativ 150 de miliarde de dolari în cercetare și dezvoltare, însă dintre miile de molecule cercetate, doar un procent foarte mic primește aprobări pentru utilizarea pe pacienţi.