Un pahar de vin băut în plus scurtează viaţa cu 30 de minute

213

Obiceiul de a consuma băuturi alcoolice este la fel de dăunător ca fumatul, iar consumul a mai mult de 5 băuturi alcoolice pe săptămână reduce speranţa de viaţă a unei persoane de 40 de ani, se arată într-un studiu publicat în jurnalul medical The Lancet.

Cei care cred că un pahar de vin roșu în fiecare seară va ajuta la menţinerea sănătăţii inimii vor fi dezamăgiţi. Potrivit studiului, 5 pahare standard de 175 ml de vin sau 5 beri pe săptămână reprezintă limita superioară de siguranţă. Mai mult decât atât, crește riscul de accident vascular cerebral, anevrism fatal, insuficienţă cardiacă și deces.

Riscurile în ceea ce privește dezvoltarea unor afecţiuni grave ale sănătăţii pentru persoanele trecute de o anumită vârstă au fost comparabile cu fumatul. Astfel, „studiul estimează că o persoană de 40 de ani care bea 4 unităţi pe zi de alcool pur peste pragul recomandat (echivalentul a 3 pahare de vin într-o seară) are o speranţă de viaţă mai mică cu aproximativ 2 ani, adică în jur de a douăzecea parte din speranţa de viaţă rămasă. Practic pierdem o oră pe zi, adică 15 minute pentru fiecare unitate consumată peste pragul recomandat, similar cu efectul fumatului”, a explicat David Spiegelhalter, profesor la Universitatea Cambridge.

Studiul internaţional sprijină noile limite de consum recomandate în Marea Britanie, de maximum 14 unităţi de alcool pur pe săptămână, atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei. Alte ţări cu limite superioare, precum Italia, Portugalia, Spania, dar și SUA, unde pentru bărbaţi limita recomandată este aproape dublă, ar trebui să reducă și ele limita superioară admisă, sugerează cercetarea. Profesorul Jeremy Pearson, director medical asociat la British Heart Foundation, care a finanţat în parte studiul, a declarat că rezultatele cercetării ar trebui luate ca „un apel serios de trezire pentru multe ţări”. Aceasta în mod special pentru consumatorii de 40 de ani, grup de vârstă ce actualmente prezintă cel mai mare risc de creștere a abuzului de alcool, conform menţiunii dr. Tony Rao de la Kings College din Londra.

Studiul a analizat date de la aproape 600.000 de consumatori de alcool din 83 de studii efectuate în 9 ţări și a constatat că decesele precoce s-au înmulţit atunci când oamenii au băut mai mult de 100 g de alcool pur (cinci până la șase pahare de vin) pe săptămână. Aproximativ jumătate dintre participanţi au raportat consumul a mai mult de 100 g pe săptămână, iar 8,4% au raportat un consum mai mare de 350 g pe săptămână. Astfel, la persoanele cu vârsta de 40 de ani care au băut până la dublul acestei cantităţi (100-200 g) s-a redus speranţa de viaţă cu 6 luni, iar cei care au băut peste 350 g de vin sau bere pe săptămână și-au redus speranţa de viaţa cu până la 5 ani. Subiecţii, care au fost clasificaţi în 8 grupe, în funcţie de cantitatea de alcool consumată pe săptămână, nu figurau anterior participării la studiu cu un istoric al afecţiunilor cardiovasculare.

Studiul a evaluat consumul de alcool în raport cu toate cauzele de mortalitate care au legătură cu acesta, nu doar bolile cardiovasculare, subliniind că nu există beneficii pentru sănătate care să rezulte din consumul de alcool, iar cei care consumă bere sau băuturi spirtoase uzual, precum și consumatorii care beau ocazional, dar în exces au cel mai mare risc de mortalitate.

„Cantităţile analizate în acest studiu vor fi fără îndoială descrise de către industria alcoolului, dar și de către alţi oponenţi, ca fiind improbabile și impracticabile. Cu toate acestea, concluziile ar trebui difuzate pe scară largă și ar trebui să provoace dezbateri publice și profesionale informate”, a comentat în jurnalul Lancet prof. Jason Connor, de la Centrul de Cercetare a Abuzului de Substanţe pentru Tineri, din Australia.

Cu un consum total de 13,7 litri de alcool pur per locuitor, ţara noastră ocupă locul al treilea în UE și locul 5 în Europa, după Republica Belarus, Republica Moldova și Rusia, ţări care nu sunt membre UE, se arată într-un raport oficial realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru anul 2016. Prima poziţie este ocupată de Lituania, cu un consum total de 18,2 litri alcool pur per locuitor. Îngrijorător pentru ţara noastră este faptul că, în 2016, consumul a crescut faţă de anul anterior.

Se știe deja că cele mai frecvente complicaţii somatice determinate de consumul de alcool sunt gastritele toxice, ulcerele, pancreatita, diabetul zaharat, hepatita cronică, ciroza hepatică, polinevrita periferică, convulsiile, accidentele vasculare cerebrale și miocardice. Efecte negative se manifestă și asupra creierului, sistemului nervos și psihicului. Chiar și în doze mici, efectele psihologice ale consumului de alcool pot crea o falsă impresie a depășirii stărilor de teamă, însă, consumat în doze mai mari, alcoolul chiar are efect inhibitor – reacţii slabe la stimuli dureroși, capacitate de discernământ slabă, atenţie și memorie alterate – se arată într-o analiză pe umfcv.ro