E mai ușor să-ţi analizezi viaţa în etape. Vârsta de 30 de ani ar putea să fie un punct de evaluare a ceea ce ai învăţat din experienţele trecute. Munca devine și mai ușoară atunci când ai niște repere.

Vârsta de 30 de ani e un prag  al maturităţii acceptat la nivel social, chiar dacă pentru unii nu reprezintă asta. Dacă până la 30 de ani suntem destul de tineri şi credem că ne putem permite să greşim nejustificat sau să ne comportăm într-un mod necorespunzător, pragul psihologic de 30 de ani e un moment pe care îl putem stabili pentru a evalua lucrurile pe care le-am învăţat. Susie Moore, life coach a întocmit pentru Huffington Post o listă cu câteva lucruri pe care ar trebui să le știm deja în jurul vârstei de 30 de ani.

1. Prezentul contează mai mult decât trecutul. Nu contează atât de mult ce ai făcut, ce ai fost sau de unde vii; cel mai mult important lucru este ceea ce faci în prezent şi încotro te îndrepţi. Dacă eşti dezamăgit de trecutul tău, atunci este momentul să laşi în urmă frustrarea şi să faci un pas înainte, lucru care te va clădi şi te va face mai fericit.

2. Obiectivele trebuie luate în serios. Sigur ai un vis al tău. Sau mai multe. Și poate ai sărit peste mai mulţi pași, crezând că finalul este tot același și că vei realiza ce ţi-ai propus. Asta e, de fapt, greșeala mai multor tineri care constată că viaţa lor nu e așa cum și-o doresc. Adevărul e că viaţa se construiește zilnic, prin pași mici spre atingerea obiectivelor.

3. Cele mai bune investiţii sunt oamenii. E ușor să zici asta, mai greu e să o internalizezi. Dacă suntem sinceri cu noi, ne dăm seama că, prinși de toate sarcinile pe care le avem de îndeplinit, în majoritatea timpului îi neglijăm pe cei din jurul nostru. Să te separi de tendinţa generală nu e deloc ușor. A arăta că cele mai bune investiţii sunt oamenii necesită efort conștient și implicare.

4. Amabilitatea, bunătatea sunt cele mai bune accesorii. La vârste fragede, oamenii sunt tentaţi să admire şi să preţuiască ceea ce se vede, felul în care se îmbracă sau vorbește cineva. Odată cu înaintarea în vârstă însă, ar trebui să ne dăm seama că lucrurile cu adevărat importante vin din interior, iar unele dintre cele mai bune lucruri care ne înfrumuseţează sunt amabilitatea şi bunătatea.

5. Perfecţiunea nu este totul. Tragedia unui eșec este devine mult mai estompată cu vârsta, pentru că realizăm cât de multe lucruri învăţăm chiar atunci când greșim. Ne dăm seama că un lucru imperfect nu înseamnă neapărat nefolositor și că renunţarea e mai rea decât imperfecţiunea.

6. Fericirea nu depinde de factori externi. Dacă fericirea omului ar depinde doar de cei din jurul lui sau de factori externi, în mod probabil, nu ar fi aproape niciodată fericit. Fericirea se cultivă în interior, prin atitudinea corectă faţă de întâmplările, fereicite sau nefericite, din exterior. Benjamin Franklin spunea că „fericirea omenească nu se naşte atât din marile evenimente ale soartei, care se întâmpla rareori, cât din micile lucruri care se întâmplă în fiecare zi”.

7. Încrederea în talentele pe care le ai este esenţială. De multe ori, ingredientul principal pentru a avea succes este încrederea; încrederea în ceea ce poţi şi în ceea ce ştii, oricât de mici ar fi acestea.  Încrederea, împreună cu talentul şi educaţia pe care ai primit-o sunt elemente necesare reuşitei şi atingerii ţelurilor pe care le ai.

8. Devii ceea ce citești. Odată cu vârsta, alegerile în ceea ce privește cititul ar trebui să fie mult mai înţelepte. Toate acele cărţi de duzină, de beletristica ieftină, ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu biografii sau cărţi de specialitate.

9. Deciziile alimentare au efecte pe termen lung. La 30 de ani, deja efectele deciziilor alimentare pe care le-ai luat îţi vor arăta dacă au fost corecte sau nu. Dacă organismul nu ţi-a arătat până atunci că mâncatul haotic sau lipsa somnului și a exerciţiului fizic au vreun efect, fii sigur că în anii următori o va face din plin. Așa că deciziile corecte de azi îţi pot garanta sănătatea de mâine.

10. Generozitatea e esenţa vieţii. De multe ori, singurele lucruri cu care rămâi sunt cele pe care le-ai oferit. Esenţa generozităţii nu sunt totuși lucrurile, ci atitudinea pe care o construiești faţă de ceilalţi. Este, în fond, o imagine de ansmblu asupra vieţii și asupra locului tău în lume. Treptat, înveţi că viaţa ta nu e centrul lumii și că poţip pune nevoile altora mai presus de ale tale. Și asta implică o mare doză de maturitate.