Cu ajutorul câtorva schimbări la nivel cognitiv şi comportamental, oricine poate reuşi să gândească pozitiv şi, deci, să îşi îmbunătăţească viaţa, susţine dr. Roya Rohani Rad pentru Huffington Post.

Gândirea pozitivă ne ajută să putem trece mai uşor peste anumite situaţii din viaţa noastră, într-o manieră mai optimistă, mai încrezătoare şi, de ce nu, mai benefică pentru sănătatea noastră fizică.

Dacă vrei să înveţi cum să gândeşti pozitiv, iată sfaturile oferite de psihologul Roya Rohani Rad.

Încearcă să vezi partea plină a paharului. În loc să monitorizezi doar partea negativă a lucrurilor din viaţa ta, poate ar fi cazul să priveşti şi aspectele pozitive pe care acestea le aduc. De exemplu, poate nu ai jobul pe care ţi-l doreşti, dar partea bună este că ai un loc de muncă, iar dacă te vei concentra asupra a ceea ce ai de făcut, ai putea transforma situaţia într-una favorabilă.

Reevaluează-ţi standardele. Dacă ai obiceiul de a îţi fixa anumite ţinte mult prea rigide sau dacă îţi compari slăbiciunile cu punctele forte ale altora, atunci este cazul să renunţi la acest obicei. Persoanele care îşi cunosc atuurile şi care lucrează la dezvoltarea lor, dar care, în acelaşi timp, sunt conştienţi şi de minusurile pe care le au, dau rezultate mult mai bune când vine vorba de propria evaluare.

Recompensează-te mai mult şi pedepseşte-te mai puţin. Apreciază-ţi efortul pe care l-ai depus până în acest moment, pentru ca pe viitor să îţi sporeşti rezultatele.

Judecă pe baza faptelor, nu a propriilor presupuneri. Studiază cu atenţie faptele, întâmplările, situaţiile înainte de a trage concluzia finală. S-ar putea ca ipotezele pe care ţi le-ai format să fie eronate fără a ţine cont de datele concrete ale problemei.

Nu lua lucrurile personal. S-ar putea ca anumite acţiuni ale celor din jurul tău să nu aibă nicio legătură cu tine, ci doar cu anumite aspecte care ţin de personalitatea lor sau de probleme care îi afectează.

Dr. Roya Rohani Rad adaugă că pentru a gândi pozitiv trebuie să ne eliberăm de gândirea în alb şi negru, de tipul „ori asta, ori cealaltă”. De asemenea, ea încurajează persoanele ca atunci când sunt invadate de sentimentul fricii adus de scenariile construite pornind de la „ce s-ar putea întâmpla” în cazul unor evenimente nefericite (de exemplu, pierderea jobului), să se provoace să gândească o soluţie pentru respectiva situaţie. Astfel, în eventualitatea faptului că se va întâmpla, va exista acea soluţie de backup.