7 erori de gândire pe care le putem evita

1636

Oamenii fac anumite greşeli când este vorba de procesul de gândire, în mod inconştient, care pot fi evitate dacă sunt identificate.

Poate părea greu de crezut, atunci când vine vorba de propria-ţi persoană, însă creierele noastre chiar comit greşeli în ceea ce priveşte gândirea; bineînţeles, nu sunt greşeli grave sau care pun viaţa cuiva în pericol, însă dacă sunt cunoscute, ele pot fi evitate, lucru care poate ajuta la luarea de decizii mai raţionale. Iată o listă cu cele mai frecvente 7 greşeli, întocmită de blog.bufferapp.com.

1. Oamenii se înconjoară de informaţii care se potrivesc cu părerile sau convingerile lor. De obicei, ne plac persoanele care gândesc la fel ca noi; dacă suntem de acord cu părerile, convingerile cuiva, atunci este foarte probabil să devenim prieteni. Acest lucru înseamnă că, în mod inconştient, ignorăm sau evităm ceea ce nu se potriveşte cu propriile păreri. Acest lucru se numeşte distorsiune de confirmare și se întâmplă atunci când în mod proactiv căutăm informaţii care să confirme convingerile pe care le avem deja. Un studiu din anul 2009, de la Universitatea de stat din Ohio, a arătat că atunci când citim un eseu, spre exemplu, care merge pe aceeaşi linie de gândire ca şi a noastră, vom petrece cu 36% mai mult timp citindu-l decât dacă acesta ar conţine idei, concepte care ar veni în contradicţie cu părerile noastre.

2. Oamenii cred în iluzia „corpului înotătorului”. De multe ori, ideile noastre despre talent şi pregătire sunt greşite. Spre exemplu, înotătorii de performanţă nu au corpuri perfecte pentru că se antrenează foarte mult, ci sunt buni înotători datorită fizicului lor. Corpul lor nu este rezultatul activităţii lor, ci activitatea este posibilă datorită corpului pe care îl au. Iluzia „corpului înotătorului” este un fenomen care se întâmplă atunci când confundăm factorii de selecţie cu rezultatele. Acest lucru este vizibil şi atunci când este vorba despre publicitate: dacă am fi convinşi că anumite lucruri le facem bine pentru că avem talent la aşa ceva, atunci nu am mai cumpăra produse sau nu am mai crede anumite sfaturi care promit să ne îmbunătăţească abilităţile în anumite domenii.

3. Ne îngrijorăm pentru lucrurile pe care deja le-am pierdut. De multe ori, ne îngrijorăm şi ne gândim la o cantitate de bani pierdută sau la timpul pierdut, lucruri care nu mai pot fi recuperate. Dacă suntem mai preocupaţi de evitarea pericolelor şi pierderilor decât de profitarea la maxim de oportunităţile care apar, cu timpul vom avea tendinţa de a accentua mai mult pierderile decât câştigurile. Spre exemplu, dacă am cumpăra un bilet la cinema şi ne dăm seama că filmul nu este pe gustul nostru, avem două posibilităţi: să stăm şi să vedem filmul, dat fiind faptul că tot am plătit pentru el, sau să plecăm şi să folosim timpul acela făcând ceva plăcut. În cazul primei variante, ne-am încadra în categoria celor care trăiesc în trecut şi care pun mai mult accentul pe pierderi decât pe câştig; aceia care fac ceva ce nu le place, ca în cazul filmului, numai ca să evite senzaţia că au pierdut banii. Această tendinţă influenţează deciziile din prezent în mod negativ.

4. Facem preziceri greşite. Greşeala apare atunci când ne bazăm prea mult pe trecut, când îi dăm prea multă importanţă şi trăim cu impresia că acesta va avea neapărat un impact asupra viitorului. Dacă într-o competiţie am pierdut o dată sau de mai multe ori, nu înseamnă că următoarea dată vom pierde din nou: şansele de a câştiga sau de a pierde sunt întotdeauna de 50/50.

5. Încercăm să găsim justificări raţionale pentru a ne legitima greșelile. Se întâmplă să cumpărăm lucruri de care nu aveam neapărat nevoie, care nu prea ne plac sau au fost prea scumpe. Însă pentru a nu trăi cu impresia că am făcut o greşeală, încercăm să ne convingem pe noi înşine că ceea ce am făcut este bine, iar lucrurile cumpărate sunt utile. Acesta este Sindromul Stockholm al Cumpărătorului. De asemenea, în situaţii de genul acesta se produce disonanţa cognitivă; disonanţa cognitivă ne pune faţă în faţă cu o situaţie conflictuală în care ne sunt atacate credinţele, atitudinile şi comportamentele, lucru care creează o stare de disconfort. Disconfortul duce la alterarea credinţelor, atitudinilor sau comportamentelor cu scopul de a reduce disconfortul şi de a reechilibra balanţa.

6. Luăm decizii pe baza efectului de ancoră. Acest efect apare când în loc să luăm o decizie bazată pe ceea ce presupune ea, o luăm comparând-o cu altă opţiune. Să presupunem că unei persoane i se oferă două opţiuni: o excursie la Roma, all inclusive sau una asemănătoare la Paris. În acest caz este destul de greu de ales, dar dacă apare o a treia opţiune, la fel ca cea de la Roma, dar fără să includă şi cafeaua de dimineaţă, lucrurile se schimbă. Atunci când persoana în cauză realizează că va trebui să plătească 2,50 euro pentru cafea (în a treia opţiune), prima opţiune nu numai că va fi superioară celei de-a treia, dar va fi mai bună şi decât cea de-a doua. Această greşeală este numită efectul de ancoră, deoarece avem tendinţa de a lua în considerare o anumită valoare şi de a o compara cu alte opţiuni, făcând comparaţie între valori fără a valora fiecare opţiune în parte.

7. Ne încredem prea mult în stereotipuri. Stereotipurile sunt atât de înrădăcinate în mintea noastră, încât, în mod inconştient le aplicăm la orice situaţie sau persoană, chiar dacă realitatea ne spune altceva.