Tehnologia are puterea să te schimbe, dar, la fel, și deconectarea de la tehnologie. Sunt concluzii ale unor studii care avertizează asupra efectelor nocive fizice și psihice pe care tehnologia le are asupra utilizatorului, dar sunt și concluziile tot mai multor adolescenţi, după ce „ţin post” de la tehnologie.

În Statele Unite, 93% dintre tinerii cu vârste între 15 și 17 ani au acces mobil la internet, ori pe telefon, ori pe tabletă sau pe alte device-uri. Ei sunt grupul care petrece cel mai mult timp pe internetul mobil, aproximativ 200 de minute pe zi, la care se adaugă tot atâta timp petrecut la calculator sau pe laptop. Cea mai mare parte a timpului este dedicată reţelelor de socializare. Nu este de mirare că ei sunt primii care denunţă efectele negative pe care le resimt asupra stării de bine, evidenţiate deja în multiple studii.

Un studiu realizat recent în Marea Britanie printre elevi de 9-11 ani arată că mai mult de jumătate dintre aceștia au primit comentarii abuzive online, 56% au spus că sunt aproape dependenţi de reţelele de socializare, iar 52% au recunoscut că au mai puţină încredere în cum arată și simt că viaţa lor nu este prea interesantă, deși 60% dintre ei sunt conștienţi că prietenii lor prezintă o versiune falsă a lor pe internet. Mai mult decât atât, 63% dintre ei au spus că nu s-ar supăra dacă social media nu ar fi fost „inventată”, iar 71% spun că au luat deja pauze de „detoxifiere” de la lumea digitală și s-au simţit mult mai bine.

Mai multe școli din Marea Britanie au organizat așa-zise cure de detoxifiere de la reţelele sociale pentru elevii lor, cu rezultate surprinzătoare. „La început îmi făceam griji pentru fete, cum se vor obișnui, dar mi-au confirmat că nu e mare lucru și că ar trebui să repetăm exerciţiul, dar să dureze și mai mult”, a declarat directoarea unei școli de fete din Kent. „Rezultatele sondajului ar putea să surprindă mulţi profesori și părinţi, dar îi vor ajuta să înţeleagă presiunea pe care o simt acești copii. Este fascinant să vezi primele semne ale unei rebeliuni faţă de social media și să ne aducem aminte că s-ar putea să aibă nevoie de ajutor pentru a lua pauze de a solicitările constante ale internetului”, a declarat și directorul unei școli din Leicester.

Putem fi tentaţi să nu luăm în serios aceste statistici doar pentru că vin din partea unor copii care abia acum intră la adolescenţă. Însă acești copii, după ce vor avea putere de cumpărare, vor fi cei care vor defini trendurile de pe piaţă. Și deja știu ce vor: mai puţină publicitate (71%), mai multă intimitate (49%), mai mult conţinut creativ (55%), dar mai ales mai puţine știri false (61%). Iar aceasta este, cu adevărat, o problemă spinoasă și greu de rezolvat.

Sătui de atâta falsitate

Fondatorul Facebookului, Mark Zuckerberg, și-a cerut recent scuze pentru felul în care Facebookul dezbină oamenii. Fără nicio referire la o problemă anume, Zuckerberg a postat: „Îmi cer iertare pentru felurile în care munca mea a fost folosită pentru a dezbina oamenii, în loc să ne aducă mai aproape. Voi munci să fie mai bine”.

Scuzele vin într-o perioadă în care Facebookul și alte companii IT sunt tot mai criticate. O parte din critici vin pe filiera investigaţiilor asupra unei posibile implicări a Rusiei în alegerile parlamentare care l-au scos președinte pe Donald Trump. Pe 6 septembrie 2017, reprezentanţii Facebook au recunoscut că o operaţiune cel mai probabil bazată în Rusia a cheltuit 100.000 de dolari pe reclame americane cu mesaje care promovau o „politică disruptivă pentru societate”. Astfel, 3.000 de reclame și 470 de conturi și pagini false au sădit seminţe de dezbinare pe teme precum drepturile gay, imigranţi și probleme rasiale, scrie Reuters. La scurt timp după victoria surprinzătoare a lui Trump, Zuckerberg a respins ideea că Facebookul ar fi avut un impact semnificativ asupra alegerilor, spunând că este „o idee destul de nebună”. Însă în septembrie și-a cerut scuze pentru că nu a acordat importanţă dezinformărilor de pe site.

În prezent, o nouă tură de critici vizează Facebookul și Google, după ce căutările de după atacul armat din Vegas au rezultat în propagarea știrilor false și a zvonurilor. În primele rezultate de la Google au apărut pe post de știri de încredere site-uri ca 4chan, un forum cunoscut pentru dezinformări intenţionate, farse și poziţii rasiste, în timp ce oamenii căutau disperaţi informaţii despre un bărbat care a fost acuzat pe nedrept că este ucigașul. Nu este prima dată când s-a întâmplat așa ceva, iar motivul ar ţine de faptul că algoritmul Google se bazează atât pe „autoritatea” unui site, cât și pe „noutatea” conţinutului de pe site, iar în lipsa unui tumult de informaţii cu „autoritate”, algoritmul scoate în faţă ce e „fresh”.

Pe Facebook, o simplă căutare pentru „Las Vegas” te ducea la un grup numit „Las Vegas Shooting/Massacre”, format imediat după atac, cu mii de membri, condus de un anume Jonathan Lee Riches, despre care The Atlantic scrie că este un fost pușcăriaș care se dădea drept alte persoane pentru a le fura banii din bancă și care acum se ocupă cu dezinformări. O altă problemă a fost pagina Trending Stories, unde apăreau articole despre atac inclusiv de la Sputnik, o cunoscută sursă de propagandă rusă. La fel ca în cazul Google, explicaţia ţine de algoritmi. Însă problema este deja prea serioasă pentru ca aceste companii-mamut să se ascundă în spatele unor calculatoare. Aceste probleme trebuie rezolvate urgent.

Post pentru prieteni

Dacă tehnologia ne schimbă, poate până și în preferinţele de vot – una dintre cele mai stabile caracteristici ale omului –, pare evident ca și deconectarea de la tehnologie să aibă un impact cel puţin la fel de puternic. Un experiment inedit – realizat de Kate Unsworth, CEO la compania Kovert, dedicată creării de produse pentru „managementul vieţii digitale” – a urmărit ce se schimbă în vieţile oamenilor atunci când renunţă pentru câteva zile la telefonul mobil. Experţii au observat că memoria participanţilor a funcţionat mult mai bine, calitatea somnului a crescut, postura participanţilor s-a schimbat, dintr-una aplecată, cu ochii aţintiţi în ecranul dispozitivului, într-una mai dreaptă, mai deschisă. În lipsa tehnologiei se nasc noi perspective și noi relaţii.

Este adevărat că internetul presupune și o mulţime de beneficii, iar pentru tineri social media este o formă de eliberare de sub controlul parental. Pentru adulţi este de asemenea o formă de escapism din problemele personale și profesionale, care vine și cu un sentiment de depășire a limitelor fizice a propriei existenţe, prin conectarea cu cineva care trăiește în altă ţară, în altă cultură. Însă acest sentiment de apartenenţă este superficial și scade șansele unor conexiuni intime, reale, cu persoanele de lângă noi.

„Să ai postări cu like-uri și share-uri devine o nevoie care trebuie hrănită, iar faptul de a fi criticat, abuzat sau hărţuit crește nevoia de a fi reasigurat că arăţi bine, că faci ce trebuie, că ai valoare, din partea unor persoane pe care nici nu le cunoști. Pentru cei care folosesc social media ca unealtă profesională, obligaţia de a fi constant relevant are consecinţe personale. Nu este de mirare că mai multe persoane, în special tineri, devin deprimaţi când imaginea lor de sine depinde de această mulţime capricioasă și nemiloasă”, explică Karen Brooks, cercetătoare la Universitatea din Queensland.

Ca o consecinţă, tot mai mulţi oameni dezvoltă un burn-out media și recunosc nevoia de a se „detoxifia”, de a lăsa uneltele media deoparte și a restabili echilibrul interior și de a corecta perspectiva asupra propriei vieţi. Cei care fac acest lucru declară că se simt mai liberi, mai fericiţi și sunt conștienţi că regăsirea autenticităţii în viaţă și în cei de aproape este ceva de căutat și celebrat. Niciodată nu a mai fost atâta nevoie de a atinge un echilibru perfect între identitatea noastră reală și cea virtuală, pe măsură ce modul în care funcţionează social media, instantaneu și reactiv, se varsă în viaţa noastră reală. Din fericire, cei mai tineri dintre noi deja tratează social media cu mai multă reţinere, grijă și înţelepciune, ceea ce a dus și la o creștere a numărului de aplicaţii de management a timpului petrecut online, precum SelfControl sau Anti-Social, explică și Jacqueline Nesi, cercetătoare la Universitea Carolinei de Nord, expertă în social media.

DISTRIBUIE:
Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 5 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.