Generaţia „What”: Pasivism și implicare pentru tinerii de azi

153

Generaţiile X, Y și Z încep să iasă din scenă. O nouă generaţie se profilează la orizont. Sunt tinerii din generaţia „What”, care au o încredere tot mai scăzută în mediul politic.

„Enervaţi de politică, da, dezinteresaţi, nu: tinerii Europei au puţină încredere în politică, arată un studiu recent. Dar totuși nu se lasă descurajaţi”, comentează DW, pe marginea cercetării derulate la iniţiativa Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU).

Conform realizatorilor, este vorba despre cel mai mare studiu dedicat tineretului european. Institutul Sinus, care a realizat proiectul „Generation What”, a utilizat un chestionar online completat de aproximativ un milion de tineri europeni cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, din 35 de ţări. Este vorba despre o generaţie care își face griji pentru nedreptatea socială, dar care nu are încredere că mecanismele politice vor rezolva problemele. Astfel, 82% dintre cei chestionaţi nu au încredere în politică, iar în cazul a 45% dintre ei, încrederea este la nivel minimal, până spre „deloc”.

„Tinerii care nu au încredere în politică sunt mai fatalişti”, au precizat cercetătorii în raportul lor. Însă faptul că tinerii nu au încredere în mediul politic nu înseamnă neapărat lipsă de interes. Din contră chiar, nouă din zece participanţi acuză și identifică nedreptăţile sociale din ţările lor de origine. În Germania, de pildă, situaţia socială este inclusă în fruntea unei liste asociate temerilor legate de viitor. Conform concluziilor studiului, tinerii europeni vor să se implice și să genereze schimbare prin acţiunile lor. Astfel, tot în Germania, dorinţa de a se implica în structuri politice este cea mai mare din Europa, respectiv de 44%, pe când în Grecia este cea mai redusă, de doar 13%.

În ciuda problemelor existente la nivel european, tinerii doresc unitate, în condiţiile în care „Uniunea Europeană este văzută ca ceva util pentru ţara lor de provenienţă. Pentru un eventual Frexit sau ceva asemănător nu ar vota nici măcar 6% dintre ei. Tinerii nu sunt atrași nici de ideile populismului și nici măcar de ale naţionalismului”, spune Tobias Bönte de la postul public Bayerischer Rundfunk (BR), partener media al proiectului, împreună cu ZDF și SWR. „Cu toate astea, tinerii nu văd în UE rezolvarea problemelor actuale”, susţin sociologii Institutului Sinus.

Chiar dacă nemulţumirile sunt majore, mai mult de jumătate dintre participanţii la chestionare percep viitorul într-o lumină pozitivă. „Tinerii europeni au experienţă cu tot felul de crize: 11 septembrie 2001, căderea pieţelor financiare, problemele de mediu și, mai nou, criza refugiaţilor”, spun cercetătorii. „Așa că dacă tineretul are experienţă cu ceva, acest ceva sunt incertitudinile și crizele”, concluzionează și DW.

În ce măsură această situaţie a afectat pe termen lung opţiunile și deciziile tinerilor de astăzi reprezintă preocuparea multor cercetători. De exemplu, Jennifer Lawless, profesor de ştiinţe politice şi director al Women and Politics Institute de la Universitatea Americană din Washington, consideră că generaţia tânără „a crescut într-o perioadă caracterizată de blocaj, scleroză, lipsă de rezultate concrete. În consecinţă, tinerii nu mai cred că politica este un mod eficient de a rezolva probleme. Mass-media se concentrează obsesiv asupra scandalurilor, corupţiei și disfuncţiei, părinţii și profesorii, când discută politică, tot la negativ și hibe se opresc. Rezultatul este că tinerii nu află că sunt și oficiali cu realizări, că politica poate fi și un mod de a rezolva probleme, că la nivel legislativ local sau statal lucrurile se pot petrece altfel.” În consecinţă, tinerii rămân departe de mediul politic, chiar dacă participă la vot. De fapt, „angajamentul lor civic acolo se oprește: sunt dispuși să voteze pentru alţii, dar n-au nici o dorinţă de a candida ei înșiși”, concluzionează expertul american.

Această situaţie nu este specifică doar mediului american. În anul 2016, Fundaţia Stânga Democratică și Fundaţia Europeană pentru Studii Progresiste au lansat studiul „Generaţia mileniului”, în care au analizat atitudinea tinerilor din România privind politica. Astfel, 84% dintre tinerii din România consideră că politicienii le ignoră punctele de vedere, iar 60% consideră că politicienii vor să îi controleze și să-i restricţioneze pe tineri. În consecinţă, 76% dintre tineri afirmă că vor să voteze, dar majoritatea nu merg la vot din cauza lipsei de încredere în politicieni și din cauza convingerii că toate partidele sunt la fel. „Generaţia Mileniului, generaţia mea, îşi doreşte un stat mai puternic, servicii de calitate în educaţie şi sănătate, o apropiere mai mare de Europa. Tinerii vor mai mult acces la procesele decizionale și noi trebuie să ţinem cont de aceste dorinţe!”, a declarat unul dintre realizatorii studiului.

În acest context, a fost lansat programul „Capitala Tineretului din România”, ediţia 2017, prin care se afirmă că implicarea tinerilor în viaţa publică este crucială pentru schimbarea culturii politice actuale. „În acest context, am acordat înaltul patronaj ediţiei din 2017 a programului Capitala Tineretului din România, ca punct de pornire în efortul comun de a readuce problemele tinerilor în prim-planul spaţiului public din România”, arată șeful statului.