Când prejudecăţile ne întunecă gândurile…

7081
prejudecăţile
prejudecăţile

De-a lungul vieţii, părerile oamenilor sunt influenţate de factori sociali, educaţionali şi de mediu, dezvoltând astfel binecunoscutele prejudecăţi. De cele mai multe ori, acestea sunt defavorabile şi chiar eronate şi se formează înainte de a studia cu atenţie subiectul ori situaţia asupra căreia se concentrează aceste opinii preconcepute.

De multe ori, oamenii își formează păreri preconcepute pe fondul diferenţelor de clasă socială, rasă, naţionalitate şi aspecte etnice, orientare sexuală, religie sau sex, arată Good Therapy. De exemplu, în România, foarte mulţi locuitori au dezvoltat prejudecăţi legate de minoritatea rromă. Astfel, românii îi consideră pe aceştia hoţi şi leneşi, a arătat un studiu din 2009 realizat de IMAS la cererea Secretarului General al Guvernului, arată Agenda.

Cum se formează prejudecăţile?

Oamenii nu se nasc cu un bagaj de prejudecăţi. Diane Maluso, psiholog şi profesor la Colegiul Elmira, susţine că aceste păreri preconcepute sunt dobândite prin intermediul familiei, prietenilor, profesorilor, dar şi prin influenţa mass-mediei sau a celor din jur, atât prin asociere sau încurajare, cât şi prin imitare.

Dr. Debra A. Byrnes explică, în cartea sa Teacher, they called me a _____!, că atitudinile pe care copiii şi le formează despre diversele grupuri sociale apar în jurul vârstei de trei sau patru ani, notează organizaţia Anti-Defamation League. Dacă la început aceste preconcepţii sunt uşor de schimbat, odată cu trecerea timpului ele se înrădăcinează tot mai mult în mintea copilului, devenind greu de îndreptat, subliniază dr. Byrnes.

Din acest motiv, rolul părinţilor devine extrem de important în formarea opiniilor copiilor, subliniază Diane Maluso. De cele mai multe ori, mama şi tatăl sunt cei care îi încurajează pe copii să dezvolte anumite păreri preconcepute cu privire la anumite grupuri sociale sau aspecte ale vieţii. Dar în procesul de formare a prejudecăţilor la copii intervine şi procesul de observare şi mai apoi de imitare a comportamentelor şi de însuşire a anumitor opinii pe care le-au putut recepta de la aceştia.

Un experiment realizat de Jane Elliot, profesoară la o şcoală din Riceville, Iowa, a arătat cum anume este influenţat comportamentul copiilor atunci când beneficiază de tratament preferenţial, în detrimentul unei categorii defavorizate pe baza anumitor trăsături, notează un articol apărut pe Prenhall. Astfel, ea a împărţit elevii în funcţie de culoarea ochilor. Elevilor care aveau ochii albaştri li s-a spus că sunt mai buni decât cei cu ochii căprui. De asemenea, celor cu ochi albaştri li s-au oferit şi anumite privilegii prin care să fie răsplătiţi, iar ceilalţi nu au primit acest tratament.

În numai jumătate de oră de la începerea acestui experiment, elevii cu ochi albaştri au început să se comporte urât şi să îi batjocorească pe cei cu ochii căprui, care au fost puternic afectaţi de această situaţie. În următoarea zi, rolurile s-au inversat, urmând ca, în cea de-a treia zi, situaţia să revină la normal, când toţi elevii erau egali între ei, fără a mai conta culoarea ochilor. Chiar şi după 20 de ani de la experiment, participanţii susţin că acest exerciţiu le-a afectat puternic viaţa, arată aceeaşi sursă.

Cu cât înaintează în vârstă, copiii sunt tot mai mult influenţaţi de grupul lor de prieteni şi colegi, arată Diane Maluso. În perioada adolescenţei, valorile părinţilor care nu se pliază pe cele ale grupului de prieteni sunt tot mai mult ignorate. Astfel, copilului devenit adolescent acumulează acum prejudecăţile transmise în interiorul grupului de către prietenii săi.

Nu în ultimul rând, atrage atenţia Maluso, influenţa pe care o are media asupra formării prejudecăţilor este tot mai mare. Atât emisiunile, formatorii de opinie, articolele din reviste şi ziare, cât şi filmele care pun într-o anumită lumină un grup social sau arată o anumită atitudine asupra acestuia pot influenţa negativ părerile celor care le privesc ori le citesc, conducând astfel la formarea unor prejudecăţi. De asemenea, aceste resurse pot fi utilizate în mod benefic, pentru a informa asupra anumitor situaţii faţă de care am consolidat păreri preconcepute şi pentru a contribui la conturarea unei idei conforme cu realitatea despre anumite aspecte.

Câteva idei despre cum scăpăm de părerile preconcepute

Una dintre modalităţile pe care cercetătorii le propun pentru a micşora prejudecăţile pe care oamenii şi le formează de-a lungul vieţii este chiar metoda de a se pune în locul celui căruia i se aduc respectivele prejudicii, susţine educatoarea şi autoarea cărţii Everything Psychology Book, Kendra Cherry, pe About.com. Empatia în astfel de situaţii, înţelegerea sentimentelor trăite de cei prejudiciaţi ar putea crea o mai mare înţelegere pentru cei despre care cineva are păreri preconcepute.

De asemenea, tratamentul psihologic ar putea avea efecte pozitive atât pentru cei cu păreri preconcepute, cât şi pentru cei care au devenit ţinta acestora, arată Good Therapy. Pe de-o parte, cei care sunt victimele preconcepţiilor pot suferi de pe urma acestora atât depresii sau stări de tristeţe, cât şi anxietate. Pe de altă parte, cei care dezvoltă opinii preconcepute ar putea învăţa cum să micşoreze impactul stereotipurilor asupra judecăţii lor, dar şi cum să îi integreze şi să îi accepte în propria viaţă pe cei pe care i-au stigmatizat, cerându-le iertare.

Niciun articol afișat