Cele două feţe ale inteligenţei emoţionale

601

Inteligenţa emoţională poate fi privită ca o sabie cu dublu tăiș. Pe de-o parte, această abilitate te ajută să devii conștient și să îţi înţelegi propriile emoţii și pe ale celor din jur. Pe de altă parte, inteligenţa emoţională poate deveni o unealtă de manipulare atunci când e folosită de indivizi cu varii interese.

Abilitatea de percepere a emoţiilor contribuie la consolidarea relaţiilor interpersonale, ajutând la construirea unei comunicări complexe eficiente și la dezvoltarea înregului proces de relaţionare interumană. În același timp, inteligenţa emoţională poate ajuta individul să urce pe scara către succesul profesional, datorită abilităţilor sale de management al emoţiilor, de motivare, dar și pe fondul capacităţii de a se descurca în orice context social.

Odată cu o serie de beneficii importante, inteligenţa emoţională (IE) aduce o serie de scenarii negative legate de utilizarea acestei abilităţi. Un studiu publicat în jurnalul Psychological Science arată o latură întunecată a acestei capacităţi. „Inteligenţa emoţională nu înseamnă caracter. Este la fel ca orice set de abilităţi pe care îl deţinem – verbal, matematic, analitic – acestea sunt abilităţi care pot fi utilizate pentru a promova obiective morale sau ţeluri egoiste", a declarat coautoarea studiului, Stéphane Côté, de la Școala de Management Rotman a Universităţii din Toronto.

Pentru a observa acest lucru, cercetătorii au iniţiat două experimente. În primul, voluntarii au fost rugaţi să răspundă unui set de întrebări legate de modul în care se percep din punct de vedere al „identităţii lor morale". Apoi, simţul lor moral a fost testat printr-un joc în care puteau alege dintr-un bol oricâte tichete pentru loterie. Participanţii cu un punctaj mare al identităţii morale au acţionat mai grijuliu faţă de ceilalţi, luând atâtea tichete cât să ajungă și celorlalţi. În cadrul celui de-al doilea test, experţii au evaluat mai întâi latura machiavelică, prin care individul este dispus să recurgă la manipulare în scopul de a-și atinge un anume ţel. Apoi i-au întrebat pe voluntari cât de frecvent și-au tratat colegii într-un mod ofensator. Cum era de așteptat, participanţii care au obţinut un punctaj mare legat de latura lor machiavelică au fost cei care și-au umilit cel mai des colegii de serviciu.

Și experţii de la Universitatea din Kyoto au observat că inteligenţa emoţională poate contribui la creșterea abilităţii de manipulare a celor din jur în interesul propriu. Concluziile demersului știinţific publicat în jurnalul PLOS One arată că indivizii înzestraţi cu o inteligenţă emoţională crescută au avut tendinţa de a le „regla" emoţiile celorlalţi, în funcţie de propriile obiective. „Rezultatele studiului sunt consecvente cu sugestiile recente, potrivit cărora oamenii cu inteligenţă emoţională pot regla emoţiile pentru a-și îndeplini mai degrabă propriile scopuri, decât rezultatele generale prosociale", susţin cercetătorii.