Pentru prima dată în istorie, puţin peste jumătate din populaţia lumii are un venit care să permită încadrarea ei în clasa de mijloc, întrunind astfel o majoritate rezervată până acum săracilor sau persoanelor vulnerabile la sărăcie. Datele care ilustrează această schimbare istorică sunt oferite de economistul Homi Kharas, directorul organizaţiei The Brookings Institution, și de Kristofer Hamel, directorul institutului austriac de analiză predictivă World Data Lab.

Clasa de mijloc crește impresionant la nivel mondial – în fiecare secundă, 5 persoane intră în această categorie socială. De fapt, conform datelor oferite de The Brookings Institution, 3,8 miliarde de persoane, adică puţin peste 50% din populaţia lumii, trăiesc bunăstarea specifică clasei de mijloc. Clasa de mijloc va crește, potrivit estimărilor, numărând 4 miliarde de persoane până la sfârșitul anului 2020 și 5,3 miliarde până în 2030.

Populaţia lumii poate fi împărţită în 4 mari clase, după criteriul venitului: săraci (câștigă sub 1,90 de dolari pe zi și se confruntă cu foame, analfabetism și o rată ridicată a mortalităţii în rândul mamelor și copiilor), persoane vulnerabile (cu un câștig de 1,90-11 dolari pe zi, care au ieșit din sărăcia extremă, dar pot recidiva oricând apare un factor de dezechilibru și care au foarte puţine resurse de cheltuit), clasa de mijloc sau a „consumatorilor” (11-110 dolari pe zi și duc o viaţă decentă) și bogaţii (câștigă peste 110 dolari pe zi și trăiesc în abundenţă).

Definirea clasei de mijloc la nivel global este o întreprindere destul de dificilă, motiv pentru care organizaţia oferă propria ei descriere – persoane al căror venit le permite vacanţe, achiziţionarea de bunuri de folosinţă îndelungată, consumul de divertisment și de cultură și care se simt protejate de riscul căderii în sărăcie în cazul unei crize de natură economică.

Practic nu a existat o clasă de mijloc înainte ca Revoluţia industrială să înceapă, în anii 1830. Erau doar cei de viţă nobilă și ţăranii”, punctează Kharas, adăugând că am intrat într-o nouă eră, a majorităţii clasei de mijloc: între 140 și 170 de milioane de persoane acced în această categorie favorizată în fiecare an, majoritatea lor fiind asiatici.

Profilul clasei de mijloc în diferite puncte ale mapamondului

E dificil să folosești o singură definiţie pentru a descrie clasa de mijloc de pretutindeni. Kharas folosește dolarul pentru a calcula venitul unei persoane care intră în această categorie (11-110 dolari pe zi sau 4.000-40.000 de dolari pe an), venitul fiind calculat pe persoană, nu pe familie. Nivelul venitului variază mult în cadrul acestui interval, însă sumele sunt ajustate pentru a lua în considerare puterea de cumpărare locală.

Economistul oferă exemplul unei familii indoneziene compuse din 4 persoane, al cărei venit se rotunjește la 12.000 de dolari pe an. În timp ce acest venit face familia eligibilă pentru clasa de mijloc globală, ea nu ar aparţine acestei clase dacă ar trăi în Statele Unite – decât în cazul în care ar câștiga între 17.000 și 160.000 de dolari. În schimb, începând de la un venit de 17.000 de dolari pe an, un român intră deja în clasa bogaţilor.

Pe baza datelor furnizate de Kharas, cotidianul The Washington Post oferă chiar și un calculator pentru a afla unde se încadrează câștigul tău la nivel global.

Cum arată clasele sociale pe glob

Anna Rosling Rönnlund, cofondatoarea Fundaţiei Gapminder, din Suedia, și fondatoarea proiectului Dollar Street, și-a propus fotografierea familiilor din întreaga lume, cu stilul de viaţă specific clasei sociale din care fac parte.

O echipă de fotografi a călătorit în 50 de ţări, fotografiind peste 250 de familii, inclusiv obiectele lor de uz casnic, de la sobe și periuţe de dinţi la telefoane. Proiectul e unul inedit, imaginând gospodăriile lumii aranjate independent de graniţele fizice, dispuse de-a lungul unei străzi virtuale uriașe, în funcţie de venitul fiecăreia. Proiectul oferă „un cadru vizual pe care să-l putem folosi pentru a înţelege realitatea socioeconomică a lumii”, în cuvintele lui Rönnlund, care speră să umanizeze diferenţele statistice dintre categoriile sociale.

Pe această stradă virtuală creată de proiectul Fundaţiei Gapminder, poţi întâlni familia Butoyi, din Burundi, formată din mamă și 4 copii, cu un venit de 27 de dolari pe lună și o colibă drept adăpost, ori pe familia Aye, din Myanmar, care are 2 copii mici, 195 de dolari venit lunar și visul de a-și cumpăra mai multă mâncare și de a face donaţii călugărilor. Tot aici, poţi face cunoștinţă cu familia Crihan, din Arad, formată din tată și un fiu major, care câștigă împreună puţin peste 700 de dolari lunar și își doresc să poată cumpăra lemne pentru iarnă. Sau cu familia ucraineană Sdambulyak, formată din 5 membri, cu un câștig de 10.000 de dolari pe lună, o casă pe măsură și un vis alimentat de mulţimea de zerouri a câștigului anual – acela de a călători în întreaga lume.

Ceea ce este frapant când privești fotografiile este că viaţa cotidiană a familiilor de pretutindeni seamănă foarte mult, notează jurnalistele Heather Long și Leslie Shapiro. Mai exact, dacă ignorăm clasele sociale de la extremele continuumului, săracii și bogaţii, clasa de mijloc pare să adopte un model asemănător de viaţă în toate colţurile lumii.

Clasa de mijloc de pretutindeni afișează o preferinţă clară pentru bunurile și serviciile de tip occidental.

Observaţia privind similaritatea membrilor clasei mijlocii a fost accentuată și de economistul Homi Kharas. „Cei din clasa mijlocie globală au multe lucruri în comun. Le place să aibă aer condiţionat, frigider, mașină sau motocicletă, să meargă în vacanţe și să nu lucreze în fiecare zi”.

De ce e importantă creșterea clasei de mijloc

Fiecare persoană care îngroașă rândurile clasei de mijloc subţiază totodată grupul celor vulnerabili din punct de vedere economic – dar există și beneficii mai puţin vizibile ale creșterii clasei de mijloc.

Un prim avantaj se referă la rolul major al acestei clase în creșterea sau declinul economiei. Trei sferturi din cererea de consum a gospodăriilor private vin de la clasa de mijloc, spun Homi Kharas și Kristofer Hamel, bogaţii fiind prea puţini, iar săracii nedispunând de resurse pentru un consum relevant.

O clasă mijlocie puternică stimulează și investiţiile, subliniază David Madland, directorul Centrului pentru Progres American. Clasa de mijloc promovează investiţiile publice precum cele în infrastructură și educaţie, de care beneficiază în final toată lumea. De altfel, această clasă pune pe serviciile publice o presiune pe care bogaţii nu o pun, pentru că pot accesa servicii private (de exemplu școli sau spitale) și chiar pot face investiţii în afara ţării sau pot pleca din ţară ca răspuns la reglementările nefavorabile ale statului.

În cele din urmă, autenticitatea unei democraţii, ba chiar supravieţuirea ei, depinde de o clasă mijlocie puternică, declară economistul Dambisa Moyo. Legătura dintre o democraţie puternică și o clasă de mijloc prosperă este una foarte clară, afirmă Moyo: în miezul democraţiei se află un contract economic între cetăţenii care acceptă să plătească impozite și guvernul care garantează bunăstarea și securitatea, prin bunurile publice furnizate. „În esenţă, orice provocare economică care ameninţă clasa de mijloc pune acest contract – și, în cele din urmă, democraţia – în pericol”, conchide economistul.

Ţările cu un venit mediu pe cap de locuitor sub 1.000 de dolari au o speranţă de viaţă pentru democraţie de numai 12 ani, susţine profesorul Adam Przeworski, în urma cercetărilor sale. Prin contrast, un venit mediu ce depășește 6.000 de dolari echipează o democraţie pentru confruntarea cu factori foarte ostili, conchide Przeworski.

Economistul crede că e cu atât mai important să ţinem cont de această conexiune între clasa de mijloc și democraţie cu cât suntem martorii unui declin al democraţiei în lume. În timp ce 70% dintre statele lumii se pretind democratice, democraţiile iliberale, care virează temerar spre autoritarism, sunt în creștere, iar populismul e la cel mai înalt nivel din ultimii 80 de ani, potrivit indicelui populismului mondial, conceput de Bridgewater Associates, o firmă americană de administrare a investiţiilor.

Încrederea în structurile politice și interesul pentru democraţie scad chiar în ţările democratice. Un studiu Pew Center din 2015 arăta că doar 19% dintre americani cred că guvernul face ce este corect „aproape întotdeauna” (3%) sau „de cele mai multe ori” (16%), faţă de anii ’60, când peste 60% din populaţie avea încredere în guvernul ei. Nu e o atitudine specifică Americii – Yascha Mounk, profesor la Harvard, arată că 71% dintre europenii și nord-americanii născuţi în anii ’30 consideră esenţial să trăiască în democraţie, faţă de numai 29% dintre cei născuţi în anii ’80.

Clasa de mijloc în România

În anul 2016, aproximativ 48% din populaţia României se încadra în clasa de mijloc, arată o analiză economică bazată pe un studiu al Institutului Naţional de Statistică.

Deși ponderea clasei de mijloc a crescut (de la 37%, în 2009), veniturile au crescut mai puţin, astfel că vestea bună a îngroșării acestei clase e atenuată de realitatea unei puteri de cumpărare scăzute, care reduce gama de servicii și produse care pot fi achiziţionate.

Importanţa unei clase de mijloc solide este cu atât mai mare cu cât ea nu se definește numai prin criteriul economic, ci și prin apetenţa acesteia pentru „ordine democratică și politică”, declară Wolfgang Hopken, de la Societatea Europei de Sud-Est.

Exodul creierelor reprezintă o ameninţare la adresa clasei de mijloc, o pierdere „nu doar din punctul de vedere al capitalului uman, ci şi din punctul de vedere al stabilităţii sociale”, declară Hopken, analizând situaţia din regiune.

Tocmai pentru că implicarea civică este o caracteristică a clasei de mijloc din Europa Centrală, tranziţia ţărilor din Balcani spre o societate civilă modernă se face atât de anevoios, declara Gabriella Schubert, care predă sociologie la Universitatea din Jena.

E ceea ce am constatat și noi, în nenumărate ocazii, fără să conștientizăm întotdeauna că veriga lipsă e chiar subţirimea (dar și slaba prosperitate economică) a clasei de mijloc din România.