După sărbători, potopul alimentar

231

Românii cumpără mult, dar și risipesc pe măsură. Aceasta este o concluzie care iese în evidenţă mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă.

„După 50 de ani de comunism, consumerismul a ajuns să ne caracterizeze”, declara pentru Adevărul, Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor – InfoCons. „Românul are tendinţa să arate că are mâncare din belşug pe masă, însă de cealaltă parte, putem da vina pentru aceste cumpărături în exces şi pe promoţiile înşelătoare cu trei produse la preţ de unul, cu date de expirare diferite”, a mai spus Mierlea. Ziarul Adevărul a readus în discuţie publică acest subiect fierbinte, tocmai în miezul iernii, la finalul sărbătorilor, pentru a evidenţia faptul că românii sunt tributari unei moșteniri pe care o duc cu greu de peste două decenii.

Cheltuiala este în raport direct nu doar cu risipa, ci și cu consumul excesiv. Nu întâmplător, după sărbători camerele de urgenţă din spitale nu mai fac faţă solicitărilor. „Noi ne confruntăm din plin cu risipa alimentară, însă ceea ce face omul acasă şi ce cumpără deja nu mai poţi să controlezi. Românul nu s-a obişnuit că acum trăieşte din abundenţă, nu ca în trecut. La nivel de familie, toţi îşi pot da seama cât ar trebui să mănânce, dar adevărul este că românii mănâncă mult”, a declarat medicul Corina Zugravu, specialist în nutriţie şi alimentaţie publică. În opinia acesteia, românii sunt încă dependenţi de un trecut de care parcă refuză să se desprindă. „E un soi de cicatrice din comunism. De cealaltă parte, există oricum supraproducţie de mâncare la noi”, a completat Zugravu.

O privire mai largă arată că vina nu aparţine doar tarelor comuniste. Pot fi invocate în această anamneză a risipei obiceiuri mult mai vechi, care preced instalarea mentalităţii comuniste în societatea românească. Românii asociază sărbătorile cu mâncarea, susţine sociologul Mircea Kivu, aspect care nu reprezintă doar un obicei românesc, putând fi întâlnit pretutindeni în spaţiul balcanic. Pe lângă aceasta, mai intervine și un deficit de educaţie, în condiţiile în care, în această privinţă, „nimeni nu e interesat să şi facă educaţie”, completează specialistul.

Concret, specialiștii estimează că, doar în luna decembrie, românul a risipit peste 16 kilograme de alimente pe cap de locuitor, cu mult peste media celor 9 kilograme estimate ca risipă lunară. În medie un român aruncă aproape 100 de kilograme de mâncare pe an, adică, în total, România risipește cinci milioane de tone de mâncare anual, echivalentul a aproximativ trei miliarde de dolari. Peste 15% din aceasta nici măcar nu este scoasă din ambalaj. Per total, românii ar arunca la gunoi în fiecare an 5 milioane de tone de alimente, 10% din acestea ajungând în tomberon imediat după achiziţie, spune un reportaj B1 TV.

Potrivit PaginaEuropeana.ro, în România se aruncă anual ceva mai puţin, adică 2,2 milioane de tone de mâncare, însă aceasta ar reprezenta tot 10% din mâncarea cumpărată. Din acest volum alimentar, 49% este risipit în gospodării, unii estimând că fiecare locuitor aruncă aproximativ 250 de kilograme.

Cu ocazia sărbătorilor, situaţia arată și mai dezastruos. De exemplu, doar în capitală, la finalul anului 2013, într-o săptămână, de la Crăciun şi până la Revelion, oamenii au aruncat la tomberon cât pentru o lună întreagă. Mai exact, peste 14 mii de tone. Cu aproape 10 la sută mai mult decât în 2013, conform unui reportaj Observatorul.

O altă analiză estimează că un român aruncă zilnic peste 350 de grame de mâncare, ajungând să risipească anual 129 de kilograme de alimente, conform unui studiu-experiment realizat de consultantul de mediu EPC, la comanda Asociaţiei Mai Mult Verde și Centrului de Resurse pentru Participare Publică (Ce-Re). Din această cantitate, 24% este mâncare gătită, 22% – fructe, 21% – legume, 20% – produse de panificaţie, 11% – produse lactate și 1% – carne. Risipim aproape cât media europeană, deși avem venituri mult mai mici. Cu mici diferenţe, un studiu realizat de InfoCons în 2013 estima că printre alimentele care ajung cel mai des la gunoi se numără mâncarea gătită (25%), pâinea/produse de panificaţie (21%), legumele (19%) și fructele (16%).

Cifrele nu coincid întotdeauna, fiind destul de dificil de făcut estimări exacte. Însă nu incoerenţa datelor ar trebui să primeze, ci amploarea fenomenului. „Nu avem deocamdată cifre foarte multe, dar România are o pierdere mai mare de 179 de kilograme pe cap de locuitor”, spunea în 2014 ministrul agriculturii. Această situaţie face ca România, deși una dintre cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană, să se situeze pe locul 10 într-un clasament al celor 27 de state europene care aruncă mâncare.

Tocmai pentru a diminua fenomene de acest gen, Uniunea Europeană a declarat anul 2014 „anul împotriva risipei de mâncare” şi a cerut statelor membre să ia măsuri. „Printr-un astfel de program pe care Germania l-a încercat, ceea ce aruncă cetăţeanul german s-a redus cu 40%”, susţinea în 2012 unul dintre secretarii de stat din Ministerul Agriculturii de la București.

În România, astfel de rezultate nu au fost obţinute, în ciuda Legii risipei alimentare adoptate spre finalul anului trecut de Camera Deputaţilor. Ea impune sancţiuni pentru agenţii economici care aruncă la gunoi alimente comestibile. Problema majoră însă nu sunt agenţii economici, ci cumpărătorii.

Mai eficiente par să fie iniţiative ale unor ONG-uri cu un impact preponderent educativ, însă și acestea au rezonanţă mai degrabă locală. Așa a fost, de exemplu, iniţiativa recentă a Junior Chamber International, organizaţia care a organizat o recepţie unde s-au utilizat doar fructe și legume care trebuiau aruncate din pieţele agroalimentare din Cluj-Napoca. „Nu stăm foarte bine; statistic vorbind, irosim, pe cap de locuitor, cam nouă kilograme de mâncare pe lună. Ca să vă daţi seama de cantitatea de mâncare risipită la nivelul întregii ţări, dacă am utiliza mâncarea risipită într-un an în România, am putea hrăni Clujul timp de 20 de ani“, spun reprezentanţii organizaţiei.