Basmele au cucerit generaţii întregi de copii, însă unii părinţi din ziua de azi refuză să le mai citească micuţilor povești clasice pe care le consideră neadecvate pentru aceștia. Și cercetătorii susţin că astfel de povestiri fantastice pot acţiona precum o sabie cu dublu tăiș asupra percepţiei și comportamentului copiilor.

Poveștile fantastice oferă mai mult decât lecţii de moralitate și promovează mai mult decât triumful binelui asupra răului. „Un grad de conţinut magic sprijină dezvoltarea imaginaţiei, iar transmiterea poveștii este importantă deoarece creează intimitate și o experienţă de conexiune”, a declarat prof. Yvonne Kelly, de la University College London, citată de BBC. Mai mult, experta punctează și alte beneficii de care se bucură copiii cărora le sunt citite basme: de la dezvoltarea socială și personală, până la creșterea nivelului de alfabetizare.

De asemenea, astfel de povești fanteziste îi pot ajuta pe micuţi să înveţe să gândească „dincolo de limite”, este de părere Sally Goddard Blythe, autoarea cărţii The Genius of Natural Childhood. Astfel, crede ea, copiii pot fi îndrumaţi să se dezvolte, astfel încât să ajungă autorii unor descoperiri știinţifice și invenţii.

Nu în ultimul rând, „aceste povești nu sunt crude și discriminatorii; în schimb, îi ajută pe copii să înţeleagă, în primul rînd, spiritul și slăbiciunile comportamentului uman în general, iar în al doilea rând, să își accepte multe din propriile lor frici și emoţii”, adaugă Goddard Blythe pentru The Telegraph.

Pe de altă parte însă, experţii avertizează că basmele ar putea avea un impact negativ puternic asupra micuţilor. Scufiţa roșieHansel și Gretel sau Rapunzel sunt doar câteva din poveștile pe care părinţii au hotărât să nu le mai spună copiilor înainte de culcare, deoarece sunt considerate înfricoșătoare sau supărătoare, arată rezultatele unui sondaj comandat de canalul TV Watch, scrie Daily Mail. De altfel, circa un sfert din totalul participanţilor au mărturisit că nu le vor citi copiilor basme până când aceștia nu vor împlini cinci ani, pentru a evita întrebările „ciudate” pe care micuţii le-ar putea pune cu privire la poveste.

„Ca adulţi, putem observa inocenţa din basme, dar un copil de cinci ani, cu o imaginaţie super-activă, ar putea lua lucrurile prea literal”, este de părere Steve Hornsey, de la postul Watch.

Poveștile ar putea influenţa comportamentul fetelor și modul în care acestea percep frumuseţea, scrie Alice Neikiri în lucrarea sa de cercetare, „Fericit până la adânci bătrâneţi (sau ce le învaţă basmele pe fetiţe despre ce înseamnă să fi femeie)”, publicată de Universitatea Hawaii din Hilo. „Pe fondul fiziologiei sale, femeia este continuu plasată pe o poziţie vulnerabilă. Odată ce devine o victimă a violenţei, în loc să își pedepsească victimizarea, ea își așteaptă «prinţul», care joacă în general rolul masculin al unui poliţist, pentru a o salva”, scrie Neikiri.

De asemenea, unele basme ar putea diminua stima de sine a copiilor deoarece promovează o idee greșită despre frumuseţe. Mai exact, poveștile ar putea susţine ideea că „femeile frumoase rănite merită mai multă atenţie decât cele mai puţin atrăgătoare”.

De altfel, în urma unei analize a 168 de povești ale Fraţilor Grimm, cercetătorii au observat că un basm conţinea, în medie, circa 114 referinţe legate de frumuseţea femeilor. În plus, un aspect fizic urât a fost asociat cu răutatea în circa 17% dintre povești.

Și alte studii au arătat că basmele pot avea un impact negativ asupra modului în care fetiţele își autopercep imaginea exterioară. Frumoasa din Pădurea Adormită sau Frumoasa și Bestia sunt două exemple de povești care sugerează că „frumuseţea este cea mai importantă caracteristică a femeilor”, scriu reprezentanţii organizaţiei Health Guidance.