Copiii, ţinta reclamelor online

61

Dă-i copilului tău un smartphone și la fel de bine i-ai putea da direct un card de credit! Situaţiile în care părinţii americani ajung să cheltuie și 100 de dolari pe lună pe prostii pe care copiii le văd online sunt tot mai comune, conform unui amplu reportaj The Washington Post.

YouTube și Snapchat sunt aplicaţiile cu care copiii din ziua de azi își pierd timpul. Faţă de televizor, la care unii dintre ei nu s-au mai uitat de un an de zile, pe YouTube copiii găsesc conţinut creativ și distractiv la discreţie, fără să trebuiască să aștepte după reclame, să piardă episoadele preferate pentru că au altceva de făcut sau să recurgă la planuri ingenioase de a le distrage atenţia părinţilor de la ce rulează pe micul ecran. Pe ecranul și mai mic al telefonului,YouTube-ul este un fel de „televizor pe steorizi”, despre care majoritatea părinţilor nici măcar nu au foarte multe informaţii. Dacă și tu ești unul dintre ei, poţi citi un amplu articol pe subiect aici.

Snapchatul este, în schimb, aplicaţia preferată prin care copiii vorbesc între ei despre ce au mai văzut pe YouTube, ce au mai făcut la școală etc. Cu mesaje care se șterg instantaneu dacă nu le salvezi în telefon și filtre pentru poze și înregistrări video care mai de care mai drăguţe sau amuzante, aplicaţia pare făcută să exploateze latura neastâmpărată a copiilor. Iar având în vedere că aproape jumătate dintre copiii între 10 și 12 ani din America deţin propriul smartphone, este normal că toate companiile se înghesuie să le obţină atenţia (tot mai fugitivă) pe aceste platforme, prin mesaje cât mai personalizate.

„Snapchat și YouTube au devenit căile prin care branduri pot face marketing direct către adolescenţi – de fapt, sunt cam singurele căi de a ajunge la ei direct. Dacă vrei să ţintești un anume grup demografic, nu mai merge cu televizorul, trebuie să mergi spre mobil, digital, social media”, explică șeful unei firme de advertising specializate pe adolescenţi, din San Diego, SUA.

Cu aproape 1,5 milioane de copii de cel mult 11 ani cu conturi active pe Snapchat, conform eMarketer, companiile care nu îi întâmpină de acum în mediul lor, în social media, căutând să se conecteze cu ei ca între prieteni, nici nu pot spera să îi aibă de clienţi pe viitor. Așa apar pe Snapchat filtre de la branduri populare, cum ar fi Vans sau Redbull.

Amazon.com chiar a introdus de anul trecut o opţiune prin care copii de la 13 ani în sus își pot crea propriile conturi și pot cumpăra direct de pe site în limitele unei sume stabilite de părinţi cu sau fără aprobarea prealabilă a acestora, în funcţie de opţiunea pe care o alege părintele. Ce ar avea de cumpărat acești copii? Pe de o parte, marfa pe care aproape fiecare creator de conţinut de pe YouTube și-o comercializează prin Amazon.com (haine, accesorii) și, pe de altă parte, marfa la care fac reclamă creatorii de conţinut sponsorizaţi de tot mai multe firme.

Să luăm de exemplu familia Ace, o familie din Seattle care face clipuri pe YouTube la care se uită milioane de oameni (cei mai mulţi copii). Familia Ace are propriul magazin online unde vinde tricouri sau rucsace și alte accesorii cu numele lor și în același timp în videoclipurile lor sponsorizate fac reclamă la fel de fel de jucării și alte lucruri. Așa se ajunge ca într-o lună de zile un copil să strângă zeci de obiecte de cumpărat în wishlist pe Amazon.com, dintre care mereu părinţii vor aproba câteva. Iar asta, în fiecare lună. „Copiii fac cumpărături direct de pe telefon și au o influenţă mult mai mare asupra bugetului de cheltuieli al familiei”, spune Katherine Cullen, director de retail pentru National Retail Federation.

Activiștii sunt deocamdată singurii care atrag atenţia asupra faptului că acest tip de marketing personalizat la adresa copiilor ar trebui să ne pună întrebări serioase. „Ca adulţi câteodată ni se pare ciudat și nu tocmai în regulă când o reclamă la un produs anume ne urmărește de pe un site pe altul. Copiii sunt în mod special vulnerabili pentru că nu au niciun fel de înţelegere a ceea ce stă în spatele mecanismului și de ce tot văd reclama… asta ca să nu mai vorbim despre datele pe care companiile le colectează despre ei”, avertizează Josh Golin, director al unei organizaţii care luptă pentru „o copilărie fără reclame”. Atunci când copiii adoptă valorile care domină cultura comercială – „materialism rampant, conformare, impulsivitate în cheltuirea banilor, îngăduinţă prea mare de sine” –, sănătatea democraţiei și sustenabilitatea planeteri noastre sunt puse în pericol, conchide Golin.