Steve Jobs: Portret de tată

2160
Steve Jobs și Lisa Jobs

Ar fi puţin spus că genialitatea lui Steve Jobs în domeniul tehnologiei nu s-a extins și în viaţa sa privată, în mod special în rolul său cel mai important, acela de tată. Eșecul lui Jobs în acest rol pare să fie cel puţin egal, dar diametral opus, nu doar cu succesul companiei sale, ci și cu succesul cu care și-a construit o imagine publică ce a ajuns să fie venerată. Este un eșec ale cărui dimensiuni pot fi redate numai în cuvintele copilului neglijat, așa cum face Lisa Brennan-Jobs în autobiografia Small Fry.

Aceasta nu este o carte dedicată fanilor lui Jobs, ci este o biografie alternativă pentru cei mai degrabă interesaţi să vadă adevărata măsură a lui Jobs, din moment ce niciun om nu este mai bine definit decât prin darurile bune pe care le face copiilor săi. Or Jobs i-a făcut puţine daruri bune fiicei sale, Lisa, pe care doar analizele ADN și ordinele judecătorești l-au forţat să o recunoască și să contribuie financiar la dezvoltarea ei și pe care nu a putut să o integreze în viaţa sa, indiferent că și-a dorit asta sau nu.

„Pentru el am fost o pată pe un traseu ascendent spectaculos, din moment ce povestea noastră (n.r., a Lisei și a mamei ei) nu se potrivea în povestea despre măreţie și virtute pe care și-ar fi dorit-o pentru sine. Existenţa mea i-a ruinat șirul de succese. Pentru mine, era oposul: cu cât eram mai aproape de el, cu atât mă simţeam mai puţin rușinată”, scrie Lisa despre un om care „nu a fost niciodată generos cu banii, cu mâncarea, cu vorbele”.

Cu toate acestea, copilul nu caută să își judece tatăl etalându-și drama. Aceasta este o mărturisire impresionantă tocmai prin importul de raţiune pe care Lisa îl folosește ca să își înţeleagă tatăl în toată unicitatea sa, fără să îi justifice greșelile și fără să îl condamne gratuit. În final, este o poveste tristă despre un copil în dreptul căruia ambii părinţi au greșit, aproape impardonabil pe alocuri. Este o introspecţie despre lucrurile bune și rele pe care părinţii le-au făcut și care au determinat ca Lisa să fie cine este azi.

Este totodată un exemplu al unei tipologii de personalitate care are un impact profund asupra copilului, asupra sentimentului său identitar și este un exemplu al daunelor profunde și de durată pe care absenteismul unui părinte le provoacă copilului, mai ales dată fiind neputiinţa celuilalt părinte de a compensa pe cât posibil efectele negative provocate de celălalt, spun psihologii care au citit cartea.

În dreptul a ceea ce știam până acum despre viaţa lui Steve Jobs, este un memento al faptului că intelectul nu este îndeajuns pentru a fi un părinte bun, nici măcar pentru a fi unul mediocru. Că faima și banii nu garantează nici fericirea și nici generozitatea. Că poţi să fii înconjurat de oameni și tot să fii singur. Și, nu în ultimul rând, este un testament al puterii copiilor de a-și înfrunta părinţii chiar și după moartea acestora.