Trump renunţă la politica de separare a familiilor de imigranţi

102

După ce o planetă întreagă – de la lideri politici la papa Francisc, la organizaţii internaţionale, precum ONU, la publicaţii internaţionale și naţionale și până la oameni de rând – și-a exprimat indignarea faţă de noile politici ale administraţiei Trump care prevăd separarea copiilor imigranţi de adulţii cu care intră ilegal în ţară, președintele a hotărât până la urmă să lase familiile să stea împreună.

Măsura de separare a familiilor făcea parte din politica de „toleranţă zero” faţă de imigranţii legali, implementată de administraţia Trump, care cere ca fiecărui imigrant să i se deschidă dosar penal. Aceasta implică detenţia imigranţilor de la momentul intrării în ţară până la definitivarea procesului, timp în care copiii acestora sunt trimiși în cele 100 de centre de copii din ţară, care sunt deja suprapopulate. Ultima mișcare a administraţiei a fost să redeschidă o tabără de refugiaţi de la graniţa cu Mexicul. Imagini de la faţa locului au arătat o cușcă imensă, bine păzită, în care copiii dormeau pe saltele, pe jos, având lumina aprinsă 24/24.

Administraţia Trump a folosit orice tertip pentru a apăra această politică, de la nevoia urgentă de apărare a graniţelor ţării la aruncarea vinei pe democraţi, care ei ar fi venit primii cu ideea separării familiilor, în timpul administraţiei Obama, și până la folosirea de către procurorul general, Jeff Sessions, a anumitor pasaje din Biblie pentru a-i mustra pe protestatari.

Sessions l-a invocat pe apostolul Pavel cu a sa „poruncă clară și înţeleaptă din Romani 13, să ascultăm de legea guvernului pentru că Dumnezeu este cel care a rânduit guvernul pentru scopurile Sale”. Conferinţa Episcopilor Catolici din Statele Unite a fost printre primele care au protestat împotriva acestei interpretări a Scripturii, condamnând politicile lui Trump ca fiind profund imorale. Chiar și papa Francisc s-a exprimat pe subiect, în discuţie cu jurnaliștii de la Reuters, spunând că această politică imorală este contrară valorilor catolice și că nu populismul este soluţia la problema imigranţilor.

Biserica Metodistă, din care face parte și procurorul general, a mers chiar mai departe. Peste 600 de clerici și membri laici ai bisericii au semnat o cerere de condamnare canonică a lui Sessions pentru „imoralitate, abuz împotriva copiilor, discriminare rasială și diseminarea unor doctrine false care contravin doctrinei metodiste”. Teoretic, o astfel de cerere ar putea duce la un proces ecleziastic ce s-ar putea finaliza cu expulzarea lui Sessions din biserică. Practic însă, aceste cazuri sunt extrem de rare în istoria bisericii. Cel mai probabil, liderii bisericii vor încerca să îi arate lui Sessions că „s-a folosit incorect de imensa putere politică și socială pe care a obţinut-o în noua funcţie” și să îl determine să denunţe public politicile pe care le susţine. În altă ordine de idei, un proces ecleziastic ar putea crea un precedent religios pentru biserici în încercarea de a influenţa membri cu funcţii politice sau administrative, ameninţându-i cu excomunicarea, spune Diana Butler Bass, istoric al religiei în America.

În final, este de așteptat ca și Sessions să își modereze discursul, după ce președintele Trump a semnat un ordin executiv pentru păstrarea familiilor de imigranţi împreună, după ce trec graniţa. Însă discursul președintelui a continuat aceeași linie agresivă, acesta spunând că politicile imigraţioniste trebuie să fie pe cât de dure posibil, pentru că Statele Unite nu au nevoie decât de imigranţii care ajung „pe merit” acolo, ba chiar a ameninţat că SUA nu va mai contribui la ajutoarele financiare care ajung în ţările de unde provin imigranţii ilegali.

De asemenea, președintele a mai susţinut că indignarea publică din ultima săptămână este o diversiune pusă la cale de democraţi pentru a abate atenţia publicului de la noutăţile despre ancheta pe care FBI-ul a desfășurat-o în cazul e-mailurilor lui Hillary Clinton în timpul alegerilor din 2016. Republicanii acuză FBI-ul de „dublu standard”, susţinând că investigaţia asupra lui Clinton s-a făcut „cu mănuși de protecţie”, în timp ce investigaţia asupra unei posibile colaborări între oamenii lui Trump și omologi ruși pentru a influenţa alegerile prezidenţiale se face „cu pumnii goi”.

Indignarea publică faţă de politicile imigraţioniste impuse de Trump a fost însă cât se poate de reală și de diversă. Compania comercială de zbor American Airlines a cerut miercuri guvernului să nu mai folosească avioanele sale pentru a transporta copiii care au fost separaţi de părinţi la graniţă, iar modelul a fost apoi preluat de alte companii majore. În același timp, o campanie de strângere de fonduri pornită pe Facebook, care avea ca ţintă să strângă suma de 1.500 de dolari pentru a acoperi cheltuielile de judecată ale unei familii de imigranţi, a devenit cea mai mare campanie de strângere de fonduri din istoria reţelei de socializare, după ce doar în patru zile s-au donat peste 7,5 milioane de dolari către un ONG din Texas, care oferă sprijin logistic și legal imigranţilor. Doar acest gest și este suficient pentru a ne da seama de nivelul și sinceritatea indignării cauzate de aceste politici.