Lewis și Leul

597

Știaţi că omul are un bagaj genetic de cinci ori mai mic decât al unei cepe și doar puţin mai mare decât al unui șoarece? Ce spune asta despre un Dumnezeu creator? Dar v-aţi întrebat de ce acest Dumnezeu permite să li se întâmple lucruri rele oamenilor buni și viceversa? Ediţia din luna septembrie a revistei "Semnele timpului" este plină de întrebări cu miză pentru fiecare dintre noi, ce nu rămân fără răspunsuri pe măsură.

Norel Iacob, redactorul-șef, deschide ediţia lunii septembrie cu o incursiune psihologică inedită în peisajul pestriţ al orașului american Los Angeles, locul unde distracţia este garantată. Însă așa cum a demonstrat și suicidul actorului american de comedie Robin Williams, paleta de atracţii oferită de societate nu poate acoperi nevoia unei fericiri veritabile. „Las Vegas mi-a confirmat că oamenii sunt triști la circ, pentru că zâmbetul lor are nevoie să izvorască din altă parte”, conchide Norel Iacob.

„Ce s-a întâmplat în această vară în Fâșia Gaza s-a mai întâmplat și înainte, dar nu chiar la fel”, scrie Eliza Berzescu. Care sunt diferenţele, care sunt ţintele și strategiile de atingere a lor, cine sunt aliaţii și cine sunt falșii și adevăraţii învingători, acestea sunt toate întrebări la care articolul oferă răspunsuri. Perspectiva istorică și politică a conflictului este completată de cea religioasă în articolul semnat de Alina Kartman, care analizează rolul religiei în conflictul din Gaza. Deși în presă se discută prea puţin acest aspect, legitimarea conflictului prin religie încă are greutate. Dumnezeu este strigat pe străzile din Gaza și din Ierusalim de ambele tabere, care Îl folosesc ca scut, ca motivaţie pentru crime și de la care cer consolare, o „consolare plină de contradicţii”.

Liberul-albitru a fost vânat cu aparate și instrumente ale neuroștiinţei și a fost găsit „iluzoriu”, un simplu „zgomot de fond” al activităţii electrice haotice a creierului, de către cercetători care și-au trâmbiţat concluzia în presă. Corina Matei folosește o logică de bun-simţ pentru a arăta pericolul și dezamăgirea provocate de un „articol știinţific năucitor”, condimentat cu expresii metaforice, speculaţii riscante, simplificări eronate și concluzii bombastice.

Corina Matei revine în acest număr cu un al doilea articol, în care vorbește despre viaţa și scrierile lui C. S. Lewis. Făcând apologia acestui scriitor creștin, autoarea împărtășește un sentiment adesea întâlnit la fanii lui Lewis, și anume că nici nu ne putem imagina „cât de mare ar fi fost pierderea pentru literatură și pentru cultura creștină dacă el ar fi rămas la concepţiile de la 31 de ani”, pe vremea când era încă ateu.

În societatea de azi avem o concepţie despre viaţă, conform căreia karma ar trebui să dicteze traseul normal al lucrurilor, astfel încât fiecare să primească după merit. În realitate însă, oamenilor buni li se întâmplă lucruri rele și, culmea, oamenilor răi li se întâmplă lucruri bune. Concluzia: dacă există un Dumnezeu, atunci este nedrept și acţiunile sale sunt condamnabile. Aceasta însă nu este decât logica unui om bulversat de lucrurile care i se întâmplă. Pastorul Nicu Butoi explică în articolul „De ce li se întâmplă lucruri rele oamenilor buni?” cât de nedreaptă este această acuzaţie și ce daune poate să provoace în viaţa celui care o asimilează în sistemul său de gândire.

Decanul Facultăţii de Teologie și Arte din la Universitatea Avondale, Austria, dr. Daniel Reynaud răspunde precis și captivant la întrebările lui Adrian Bocăneanu despre viaţa sa, pasiunea pentru literatură, istorie și mass-media, dar și despre cum L-a descoperit pe Dumnezeu, din multele portrete pe care Biblia I le face.

Florin Lăiu semnează primul articol dintr-o serie de trei ce va trata un subiect veșnic controversat, tema zilei de odihnă, în care va analiza principalele argumente antisabatariene și contraargumentele ce pot fi aduse. Este Sabatul sâmbata sau nu? S-a odihnit omul în ziua a șaptea după creaţie sau doar Dumnezeu? Exista în Rai un timp profan? De ce nu a fost Sabatul dat ca poruncă imperativă? Toate acest întrebări și altele își găsesc răspuns în articolul „Misterul zilei a șaptea”.

Omul are un bagaj genetic de cinci ori mai mic decât al unei cepe și doar puţin mai mare decât al unui șoarece, iar unele plante, precum Paris Japonica, au genomuri chiar și de 50 de ori mai mari decât cel uman. Deși nu se poate face o corelaţie între dimensiunea genomului unui organism și a gradului lui aparent de complexitate, această diferenţă între om și ceapă este cel puţin dubioasă dacă ne gândim că viaţa pe Pământ a fost creată. „Ar folosi un Creator al vieţii de cinci ori mai multă informaţie genetică pentru o ceapă decât pentru un om”, întreabă Florin Gheţu. Aflaţi răspunsul în articolul „Dumnezeu și testul cepei”.

Untitled

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.