Bazându-se pe ştiinţa învăţării, un concept nou, alcătuit pe baza mai multor discipline, precum psihologia, filosofia, neuroştiinţele şi ştiinţele cognitive, Annie Murphy Paul, jurnalist, consultant, speaker şi autoarea cărţii Brilliant: The New Science of Smart care urmează a fi publicată anul acesta, a explicat pe blogul său câteva metode care ne ajută să ne creştem inteligenţa.

Bazându-se pe ştiinţa învăţării, un concept nou, alcătuit pe baza mai multor discipline, precum psihologia, filosofia, neuroştiinţele şi ştiinţele cognitive, Annie Murphy Paul, jurnalist, consultant, speaker şi autoarea cărţii Brilliant: The New Science of Smart care urmează a fi publicată anul acesta, a explicat pe blogul său câteva metode care ne ajută să ne creştem inteligenţa.

Ipostazele, situaţiile în care ne aflăm ne pot dezvolta, dar pot să ne şi diminueze inteligenţa, iar acest lucru a fost demonstrat de ştiinţa învăţării. Inteligenţa situaţională, spune Murphy Paul, „este singura inteligenţă care există – pentru că întotdeauna gândim într-o anumită situaţie, cu un creier individual într-un corp personal”.

Propriile noastre credinţe contribuie la sporirea inteligenţei. Psihologul Carol Dweck de la Universitatea Stanford împărţea mentalităţile în două categorii. Pe de-o parte, el distinge mentalitatea fixă, adică faptul că abilităţile nu pot fi schimbate, iar pe de altă parte există mentalitatea de creştere orientată spre credinţa că prin învăţare şi practică putem să ne dezvoltăm capacităţile. Ambele modalităţi de privire a credinţelor noastre asupra propriilor abilităţi ne influenţează modul de percepere a lumii şi felul în care acţionăm în faţa provocărilor.

Expertiza este un alt aspect important. Cercetătorii care studiază ştiinţa învăţării sunt de părere că pe lângă faptul că experţii au acumulat o cantitate mare de informaţii din domeniul lor de interes, ei au capacitatea de a privi aceste informaţii din domeniul lor de expertiză, dintr-un unghi care le permite să gândească şi să acţioneze într-un mod inteligent. Expertiza se formează în timp şi presupune explorarea în profunzime a respectivei arii de interes.

Concentrarea este vitală în sporirea inteligenţei. De exemplu, un studiu realizat de psihologul Walter Mischel în 1960, denumit „marshmallow test” a supus un grup de copii la o provocare: ei trebuiau să reziste tentaţiei de a mânca o bezea, iar efortul lor urma să fie răsplătit prin două astfel de bezele. Cei care au reuşit să îşi ţină în frâu pofta au reuşit, mai târziu în viaţă să aibă rezultate bune la şcoală, dar şi în carieră. Ideea din spatele acestui experiment se ascunde în tentaţiile de zi cu zi de a verifica, de exemplu, permanent contul de Facebook sau de a răspunde unui mesaj în timp ce efectuăm un anumit task. Acest lucru ne diminuează atenţia şi ne scade productivitatea, având consecinţe şi asupra dezvoltării inteligenţei. Află mai multe despre pericolele multitasking-ului.

Cu toate acestea, şi tehnologia are rolul ei în creşterea inteligenţei, dacă este folosită aşa cum trebuie. Astăzi, o simplă căutare pe Google poate să ne ofere răspunsul la toate întrebările noastre, dar cercetătorii subliniază importanţa formării de cunoştinţe în creierul nostru. Folosite însă cum şi cât trebuie, resursele noastre tehnologice pot contribui la sporirea inteligenţei. Este necesar totuşi să realizăm când este momentul să le punem de-o parte.

Emoţiile şi stările interioare sunt un factor care contribuie, de asemenea, în procesul dezvoltării inteligenţei. Un studiu realizat de specialiştii în ştiinţa învăţării a ajuns la concluzia că atunci când suntem optimişti, ne ajută să depunem mai mult efort, să ne străduim mai mult şi pe o perioadă mai îndelungată. Acest lucru este valabil numai dacă această stare de spirit este însoţită de un plan concret şi practic pentru îndeplinirea obiectivelor. Interesant este că tindem să acţionăm concret atunci când planurile noastre nu sfârşesc aşa cum ne-am fi aşteptat, notează Murphy Paul.

Relaţiile pe care le construim sunt extrem de importante în creşterea inteligenţei. De exemplu, într-un cuplu, unul dintre parteneri are „datoria” de a se îngriji de toate aspectele care ţin de plata dărilor pentru casă sau pentru maşină, iar celălalt are grijă să transmită felicitări rudelor cu ocazia onomasticilor. Şi aşa putem observa cum devenim mai buni în cadrul unei echipe, decât pe cont propriu. Mai mult, ştiinţa învăţării subliniază că sentimentul de apartenenţă joacă un rol important în sporirea abilităţilor noastre. De aceea, relaţiile pe care le dezvoltăm cu şi în cadrul organizaţiilor sau instituţiilor în care lucrăm sunt extrem de importante, notează Murphy Paul.

Sănătatea fizică nu trebuie ignorată, pentru că este unul din elementele cheie care ajută creierul să funcţioneze. Dacă luăm, de pildă, somnul, acesta joacă un rol important în menţinerea sănătăţii noastre, dar este şi o perioadă în care amintirile noastre formate în timpul zilei sunt întipărite în creier. Aşa cum subliniază Murphy Paul, dormitul este un proces cheie pentru activitatea de învăţare. Privarea de somn sau dormitul defectuos pot conduce la trunchierea întregului proces de dobândire a cunoştinţelor, iar acesta este motivul pentru care informaţia nu este stocată corespunzător în creier şi avem probleme în a ne reaminti anumite date. Păstrarea unei condiţii fizice bune depinde şi de alte elemente, de la alimentaţie şi până la exerciţiile fizice. Anumite alimente sunt benefice pentru sănătatea creierului, iar printre acestea se numără verdeţurile de un verde cât mai închis, uleiul de peşte, ceaiul verde sau nucile, arată How Stuff Works.

Pentru a deveni tot mai inteligenţi, creierul nostru trebuie „pus la muncă”. Vestea bună e că unele activităţi care ne ajută să ne antrenăm creierul pot fi extrem de plăcute. De exemplu, jocurile de cuvinte şi cifre, precum cuvintele încrucişate sau Sudoku sunt un exerciţiu foarte bun, arată How Stuff Works.

Cititul este, de asemenea, o activitate benefică în acest sens şi ai multe motive să închizi televizorul şi să iei o carte bună. Iar cei care preferă modalităţi „academice” pot încerca rezolvarea unor problemele de matematică.