Persoanele care au o viaţă liniştită, cu multe bucurii şi lucruri bune nu sunt întotdeauna cele mai fericite, ci din contră, pot experimenta stres, îngrijorare, neadaptare şi singurătate.

Dr. Rick Hanson, neuropsiholog şi autor al cărţii Hardwiring Happiness: The New Brain Science of Contentment, Calm, and Confidence explică acest fenomen: creierul uman este în mod natural înclinat să se concentreze asupra lucrurilor negative, ceea ce face să ne simţim stresaţi şi nefericiţi, deşi există multe lucruri bune în viaţa noastră. Bineînţeles, există momente în care este justificat să fim stresaţi sau supăraţi, însă Hanson susţine faptul că trebuie să antrenăm creierul să aprecieze lucrurile şi momentele bune din viaţă, să ne luăm timp pentru a medita asupra lor şi pentru a le „fixa” în creier, notează theatlantic.com.

Hanson subliniază faptul că experienţele pozitive din viaţă trebuie conştientizate şi aprofundate, pentru ca, în felul acesta, să se creeze o reţea neuronală, care în timp să ne protejeze de gândurile rele. Reţeaua neuronală se formează atunci când anumite tipare de gândire se repetă constant. Problema apare din cauza faptului că, în general, creierul uman este predispus să creeze reţele neuronale plecând de la experienţele negative şi să memoreze mai repede experienţele negative. De aceea, este foarte important să avem o gândire pozitivă şi să o cultivăm în măsura posibilităţilor, ceea ce nu exclude faptul că va trebui să înfruntăm lucrurile negative, fără a încerca să ne înşelăm cu ideea că ele nu există.

În cartea sa, Robert Hanson vorbeşte, de asemenea, despre importanţa „modului receptiv”, mod în care creierul se odihneşte şi se relaxează, lucru care este de extrem de important pentru sănătatea noastră fizică şi mentală. Există situaţii în care creierul trece de la „modul receptiv” la „modul reactiv”, deoarece are de înfruntat lucruri sau situaţii în care este nevoie de o reacţie sau lucruri ameninţătoare sau neplăcute. În general, creierul face această trecere foarte uşor, lucru care depinde, într-o oarecare măsură de fiecare persoană în parte, de experienţele sale din trecut şi de personalitatea ei. Însă, în mod normal, creierul a fost creat să petreacă mai mult timp la „modul receptiv”.

Hanson subliniază, de asemenea, importanţa exerciţiului fizic, care oferă nenumărate beneficii atât la nivel fizic cât şi la nivel mental. Exerciţiul fizic regulat are un efect mult mai bun în cazul celor care suferă de depresie decât medicamentele, potrivit studiilor. Persoanele care suferă de depresie, în mod sigur, au şi experienţe pozitive în viaţa lor, dar nu sunt capabile să înveţe din ele şi nici să se schimbe datorită lor. Exerciţiul fizic contribuie la creşterea unor neuroni noi în hipocampus, lucru care la rândul lui înlesneşte procesul de învăţare (învăţare din experienţele pozitive, învăţare despre cum să privim lucrurile în ansamblu) şi măreşte capacitatea de a folosi mai bine experienţele pozitive şi de a face faţă celor negative.