Curentul anarhist revine în Europa

31

Europa e martora reapariţiei curentului anarhist după ce, în ultima perioadă, mai multe acţiuni violente, anti-sociale pe continent au purtat semnătura militanţilor de extremă stânga și anarhiști.

Poliţia italiană a confirmat că expediţiile din zilele trecute pe adresa ambasadelor din Roma au fost colete capcană trimise de anarhiști italieni. Aceștia au acţionat în solidaritate cu anarhiștii greci care ceruseră organizarea și coordonarea la nivel global al unui „război revoluţionar". Grecii, la rândul lor, trimiseseră 14 colete capcană la începutul lunii noiembrie pe adresa unor instituţii europene.

Mișcarea anarhistă din Europa nu a mai ieșit în evidenţă de câteva decenii. Militanţii de extremă stânga și anarhiștii au activat puternic pe continentul european în deceniile 60-70, însă ameninţarea lor a pierdut din importanţă faţă de atacurile teroriste organizate relativ recent de extremiștii islamiști.

În ultimii ani anarhismul a revenit. Europol a raportat că în 2009 activitatea anarhiștilor crescuse cu 43% faţă de anul anterior, și mai mult decât dublu faţă de 2007. Regiunile vizate de militanţii de extremă stângă și anarhiști sunt în special Italia, Spania și Grecia. În ultimele săptămâni și luni mișcări și acţiuni violente ale anarhiștilor au avut ca ţintă statul, ambasade sau instituţiile financiare, de poliţie și justiţie din mai multe ţări europene.

Experţi citaţi de AP afirmă că la bază sunt tensiunile sociale determinate de criza financiară. „Militanţii anarhiști caută să ridice nivelul tensiunilor atunci când sunt probleme", explică Marco Boschi, expert în criminologie, la Universitatea din Florenţa. „Ei exploatează fiecare astfel de ocazie." Ideea este confirmată de una dintre grupări. „Ne vom organiza internaţional și vom ataca dușmanul. Așteptăm să vedem cum elementele subversive inundă străzile iar grupările de gherilă cum lovesc iar și iar", a transmis grupul anarhist Nucleele de Foc ale Conspiraţiei.

Însă nu toţi anarhiștii urmăresc violenţa. Grupul din Grecia autointitulat „Lupta Revoluţionară" a afirmat că nu activează niciodată în acţiuni care „ar duce la rănirea cuiva, cum ar fi oficiali ai ambasadelor". Perspectiva pare confirmată, la rândul ei, de profesorul de știinţe politice Franco Pavoncello din Roma, care nu vede o revenire în forţă a terorii de stânga. „Dacă ţinta anarhiștilor ar fi violenţa, atunci nu s-ar orienta spre ambasade". Pavoncello atrage atenţia asupra faptului că nu se poate identifica adevărata masă de militanţi din spatele unor atentate revendicate. „Nu sunt la nivel internaţional, cel mult european; i-aș descrie mai degrabă ca un rezultate ale unor comportamente patologice, individuale, domestice."

Atacurile la adresa ambasadelor statelor Chile și Elveţia au fost explicate prin prisma eforturilor comune ale celor două state, alături de Italia, în arestarea anarhiștilor chilieni și elveţieni. Anarhiștii vizează Grecia și Italia în special din pricina situaţiei fragile la nivel administrativ. Climatul politic din Italia favorizează acţiunile anarhiștilor, e de părere Alessandro Ceci, reprezentant al Centrului de studii Superioare pentru Lupta împotriva Terorismului și a Violenţei Politice din Italia. Grecia a fost paralizată constant de greve şi demonstraţii violente în urma măsurilor de austeritate luate de guvernul de la Atena, la presiunile FMI.

La începutul lunii noiembrie mai multe colete capcană au fost expediate din Grecia pe adresa unor ambasade din Grecia sau instituţii europene cum ar fi cabinetele unor premieri, sediile Europol sau Curtea Europeană de Justiţie. La finalul lunii decembrie mai multe ambasade din Roma au primit, de asemenea, colete capcană.