De ce banii nu-ţi vor cumpăra niciodată fericirea

335

Crezi că un câștig la loterie te-ar face fericit pentru tot restul vieţii? "Mai gândește-te o data!" concluzionează mai multe studii, analizate de BBC, care sugerează că rutina hedonică, compararea socială și încă un element misterios fac ca o sumă uriașă de bani să nu facă vreo mare diferenţă în viaţa oamenilor.

Câștigul la loterie nu reprezintă biletul către adevărata fericire, oricât de incitant ar părea gândul că nu va mai trebui să lucrezi niciodată și că îţi vei putea permite orice îţi dorești. Un renumit studiu despre relativitatea fericirii a descoperit că persoanele care au câștigat la loterie au sfârșit prin a nu fi mai fericite decât cele care au cumpărat bilete, dar nu au câștigat. Se pare că atâta vreme cât îţi poţi împlini neviole de bază ale vieţii, faptul de a avea grămezi de bani de cheltuială nu te va face mai fericit decât dacă ai avea foarte puţini.

O primă explicaţie constă în faptul că cei care câștigă la loterie se obișnuiesc rapid cu noul nivel de bogăţie, gradul lor de fericire ajustându-se pur și simplu la nivelul obișnuit, un fenomen cunoscut sub numele de „rutină hedonică”, precizează BBC.

O altă explicaţie constă în faptul că fericirea noastră depinde de modul în care ne simţim în raport cu ceilalţi. Dacă vei câștiga la loterie te vei simţi mai bogat decât vecinii tăi și te vei gândi că mutarea într-o vilă dintr-un cartier mai bun te va face mai fericit, dar apoi te vei uita pe geam și vei realiza că noii tăi vecini trăiesc în vile mai mari.

Ambele fenomene joacă în mod evident un rol important în această ecuaţie, însă misterul, chiar mai profund, ţine de faptul că nu ne pricepem mai deloc să identificăm ce ne-ar aduce cu adevărat satisfacţie. Ar părea că nu e greu să stabilim aceste lucruri, însă studiile sugerează contrariul. Câștigătorii la loterie ar putea ţine cont de rutina hedonică și de compararea socială în cheltuirea banilor lor, Si totuşi, de ce nu reușesc să facă acest lucru într-un mod care să le cumpere fericirea?

Fericirea: o stare nebuloasă

O parte a problemei constră în faptul că fericirea nu e o caracteristică precum înălţimea, greutatea sau venitul, care să poată fi ușor cuantificată (în ciuda a ceea ce pretind unii psihologi). Fericirea reprezintă un complex, o stare nebuloasă, care se hrănește atât din mici bucurii trecătoare, cât și din recompense obţinute în urma unor activităţi al căror sens poate fi înţeles doar din perspectiva mai multor ani sau decenii.

Așadar, nu e chiar atât de surpinzător că uneori avem probleme în a acţiona într-o manieră care ne va asigura cea mai mare fericire, întrucât alegerile noastre de fiecare moment nu reflecă întotdeauna interesele noastre pe termen lung.

Goana după puncteSe pare chiar că însuși actul de a încerca să măsurăm fericirea ne poate distrage de la obţinerea ei. Un important studiu realizat de Christopher Hsee și câţiva colegi de-ai săi de la Școala de Business din Chicago explică cum de e posibil acest lucru.

Studiul lui Hsee s-a centrat în jurul unei alegeri simple: participanţilor li s-a oferit alternativa de a realiza o sarcină de 6 minute în schimbul unei recompense constând într-o cutie mare cu îngheţată de vanilie, sau o sarcină de 7 minute în schimbul unei cutii mari cu îngheţată de fistic.

În condiţii obișnuite, mai puţin de 30% au ales sarcina de 7 minute, iar cei care au făcut acest lucru au fost motivaţi de faptul că le plăcea mai mult îngheţata cu fistic decât cea cu vanilie. Pentru cercetătorii fenomenului fericirii, acest lucru nu e greu de interpretat – cei care preferau îngheţata cu fistic au avut suficientă motivaţie pentru a alege sarcina mai lungă.

Dar experimentul a mai avut și o altă formă, un element vital pentru comparaţie. Unui alt grup de participanţi i s-a oferit același set de opţiuni, însă pe baza unui sistem de puncte. Alegerea consta între îndeplinirea unei sarcini de 6 minute în schimbul a 60 de puncte sau a unei sarcini de 7 minute în schimbul a 100 de puncte.

Participanţilor li s-a menţionat, de asemenea, că în schimbul a 50-99 puncte puteau primi o cutie mare cu îngheţată de vanilie, iar în schimbul a 100 puncte puteau primi o cutie mare cu îngheţată de fistic.

Ceea ce e uimitor de remarcat este că, deși acţiunile și rezultatele erau aceleași, introducerea sistemului de puncte a afectat în mod dramatic alegerile participanţilor. De data aceasta, majoritatea dintre ei au ales sarcina mai lungă, pentru a obţine cele 100 de puncte, pe care le puteau cheltui pe îngheţata cu fistic – în ciuda faptului că aceeași proporţie, de 70%, au afirmat că preferau îngheţata de vanilie!

Pe baza acestui experiment, dar și a altora, Hsee a concluzionat că participanţii tind să-și maximizeze numărul de puncte în locul maximizării propriei fericiri. Punctele sunt doar un mijloc ce ne permite să obţinem ceea ce ne creează bucurie. Cu toate acestea, pentru că punctele sunt atât de ușor de măsurat și comparat – 100 reprezintă în mod evident mai mult decât 60 – acest aspect ne umbrește înţelegerea a ce tip de îngheţată preferăm mai mult.

Așa că data viitoare când vei fi tentat să cumperi un bilet la loterie pentru câștigul sperat, vei tinde să cumperi un produs doar prin compararea preţurilor sau vei compara două joburi pe baza salariilor oferite, nu uita să ţii cont de care sunt adevăratele lucruri care te vor face mai fericit, în loc să te rezumi la compararea unor numere.

Banii nu ne pot cumpăra cu adevărat fericirea, spun oamenii de știinţă, iar acest lucru se datorează într-o bună măsură faptului că înșiși banii sunt cei care ne distrag de la lucrurile care ne bucură cu adevărat.

CITEȘTE ȘI: Au câştigat la loto şi asta le-a ruinat viaţa