De ce pierzi lupta cu obiceiurile distructive

3550

Fumatul, consumul de alcool sau de dulciuri și alte obiceiuri nocive sunt greu de controlat și nu dispar prea ușor din rutina zilnică. Chiar și după ce înveţi să le ţii în frâu, tentaţia vechilor obiceiuri va continua să existe și riscul de a te reîntoarce la practicarea lor este ridicat. Motivul stă ascuns în spatele modului de cristalizare a deprinderilor în creier, care ne poate sabota.

Comportamentele automate sunt sedimentate la nivelul ganglionilor bazali din creier, care joacă un rol important în formarea obiceiurilor, dependenţelor și în învăţarea procedurală, susţin experţii de la la Institutul de Tehnologie Massachusetts (MIT).

Indiferent dacă lucrează în favoarea sau împotriva ta, formarea obiceiurilor se bazează pe același proceduri. În timpul sedimentării, ele conduc la modificări ale modelului activităţii neuronale, care sunt inversate apoi când obiceiurile dispar.

Imediat ce individul este influenţat de stimuli din exterior, care îl determină să își reia vechiul obicei, sunt „restaurate” acele căi neuronale create de respectivul comportament, explică autoarea studiului, Ann Graybiel. Acest lucru înseamnă că pentru a scăpa din nou de un comportament automat este nevoie de o nouă modificare la nivelul creierului.

Desprinderea de vechiul obicei…

Pe baza experimentului efectuat de experţii de la MIT, jurnalistul Charles Duhigg, autorul cărţii Puterea obiceiului, a identificat cele trei componente esenţiale deprinderii unui obicei. Este vorba de o „buclă neuronală simplă” formată dintr-un semnal sau care declanșează un comportament, o rutină și o recompensă.

Cheia către desprinderea de un obicei stă în identificarea semnalului declanșator și a recompensei, a declarat Duhigg într-un interviu acordat lui Justin Fox, pentru Harvard Business Review. Pentru a descoperi mai ușor de unde pornește comportamentul, Duhigg a încadrat totalitatea semnalelor declanșatoare în cinci categorii: un loc, un interval din zi, o persoană, o emoţie sau un fel de ritual bazat pe mai multe comportamente. În ceea ce privește scopul sau recompensa, lucrurile sunt neclare. „Lucrul ciudat legat de recompense este faptul că nu știm de fapt la ce poftim”, a declarat expertul, citat de NPR.

Chiar dacă tentaţia unei „reinventări” peste noapte poate părea atractivă, obiceiurile nocive trebuie dezvăţate în timp și pe rând, sugera dr. Galen Guengerich într-un articol pentru Psychology Today. Pentru a explica motivul din spatele fenomenului, el folosește observaţia psihologului Jeremy Dean, autorul cărţii Deprinde obiceiuri, înlătură obiceiuri, care remarca faptul că suntem înzastraţi de la natură cu resurse limitate de autocontrol. Însă „oamenii își supraestimează constant abilitatea de a se controla. Această supraîncredere poate determina oamenii să presupună că se pot controla în situaţii în care, de fapt, nu pot”, puncta Dean.

Însă renunţarea la un comportament automat poate aduce un beneficiu semnificativ mai mare, prin „efectul de domino” pe care îl poate produce, observat de experţii de la Universitatea Northwestern. Astfel, o singură schimbare poate produce o serie de alte modificări ce pot lucra în favoarea ta. De exemplu, dacă îţi dorești să micșorezi timpul petrecut în faţa televizorului, există totodată posibilitatea de a face, fără să îţi propui neapărat, un demers și în scopul de a micșora cantitatea de alimente bogate în sare, zahăr și grăsimi consumate în timpul vizionării programului preferat.

… și instalarea unui obicei nou

Când un obicei dispare, va dispărea inevitabil și unul dintre elementele importante din bucla neuronală – recompensa obţinută în urma comportamentului automat. De aceea, înlocuirea acesteia cu un alt „premiu” devine esenţială, subliniază Pick The Brain. Aceasta poate fi, totodată, ocazia prin care îţi poţi dezvolta un obicei nou, dar benefic. De exemplu, limitarea orelor petrecute în faţa televizorului poate fi înlocuită cu cititul unei cărţi, ori exercitarea unei pasiuni pentru care niciodată nu ai timp.

Pentru înlocuirea unui obicei dăunător cu unul benefic, Steve Padina, specializat în dezvoltare personală, recomandă metoda celor 30 de zile în care să adopţi noua deprindere benefică. O lună reprezintă un timp suficient de lung pentru ca un comportament să devină automat, dar totodată reprezintă un interval în care pot fi observate rezultate care te pot determina să continui și să îţi ofere o perspectivă asupra a ceea ce vei putea realiza dacă vei continua pe aceeași linie. În plus, urmarea acestei metode înseamnă că timp de 30 de zile ai obţinut un dublu succes: ai avut comportamentul dorit și te-ai îndepărtat de obiceiul dăunător.

Chiar dacă dictonul: „Obiceiurile vechi mor greu” este valabil, la fel de adevărat este și faptul că „orice învăţ are și un dezvăţ”, iar înţelegerea fenomenului de formare a comportamentelor noastre automate, alături de voinţă și autocontrol, conturează cheia către eliberarea de propriile năravuri.