Dacă iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor, nevoia lor reprezintă o certitudine situată în afara judecăţii morale.

Ușor de obţinut sau greu accesibili, banii se regăsesc pe lista scurtă a celor mai dese motive de îngrijorare. Instabilitatea economică impusă de pandemie și viitorul incert propulsat odată cu ea fac ca stresul financiar să devină o constantă pentru cei mai mulţi dintre noi. În acest context este imperios necesar să înţelegem efectele pe care grija excesivă a finanţelor le are asupra sănătăţii, cât și modalităţile prin care le putem contracara.

Potrivit unui sondaj realizat de Eurofound, 5,1% dintre români şi-au pierdut permanent locul de muncă din cauza pandemiei, 33,6% au fost disponibilizaţi temporar, în timp ce 39% și-au păstrat serviciul, dar lucrează cu normă parţială. În condiţiile în care mai puţin de jumătate dintre români sunt pregătiţi să facă faţă unor cheltuieli neprevăzute, pierderea sau diminuarea venitului lunar conturează un tablou întunecat și dramatic.

Nu doar cei aflaţi într-o astfel de situaţie duc povara temerilor pecuniare. Un studiu al APA (American Psychological Association) indica, anterior pandemiei, că 72% dintre americani se simt stresaţi din cauza banilor. Referindu-ne la statisticile autohtone, doar 44% dintre români declară că sunt independenţi financiar, fără a cere ajutor de la familie, prieteni sau stat în cazul unor nevoi imediate. Independenţa financiară nu înseamnă automat absenţa stresului. Numărul celor îngrijoraţi din cauza banilor atinge, cu siguranţă, cote mult mai mari. Acumularea datoriilor, cheltuielile neplanificate, îmbolnăvirea, apariţia unor probleme familiale sau acţiunea mai multor factori potrivnici ne pot deturna traseul obișnuit, epuizând resursele financiare de care dispunem. De aici și până la amplificarea inevitabilei griji a zilei de mâine nu mai este decât un pas.

Efecte adverse și decizii neinspirate

Stresul financiar se traduce adesea în nopţi nedormite, creștere sau scădere în greutate, izolare socială, dificultăţi de relaţionare, afecţiuni medicale (migrene, diabet, probleme gastrointestinale, creșterea tensiunii arteriale). Când suntem stresaţi din cauza banilor, devenim anxioși, depresivi chiar, afirmă psihologul clinician Carla Marie Manly. Cifrele vin în sprijinul declaraţiei sale: datornicii „cronici” sunt de două ori mai predispuși la depresie decât cei ce deţin controlul asupra bugetului propriu, arată un studiu derulat la Universitatea din Nottingham.

Datornicii „cronici” sunt de două ori mai predispuși la depresie decât cei ce deţin controlul asupra bugetului propriu.

Nu de puţine ori, oamenii invadaţi de gânduri negative dezvoltă mecanisme nesănătoase de gestionare a stresului, ajungând la abuz de droguri sau alcool, jocuri de noroc, excese alimentare, autoagresivitate, tentative de suicid.

În faţa dificultăţilor financiare, chiar și persoanele raţionale, prevăzătoare și stăpâne pe sine iau decizii neinspirate. Explicaţia este simplă: sub presiunea stresului, scade activitatea din zona cerebrală responsabilă de planificare, concentrare și rezolvare de probleme, iar creierul se axează pe supravieţuirea imediată. Deciziile, deși salvatoare în aparenţă, devin impulsive și riscante pe termen lung.

Lipsa de previzibilitate

Perioadele de nesiguranţă economică sunt însoţite de numeroase variabile a căror evoluţie ne scapă de sub control. Lipsa de previzibilitate este cel mai mare dușman al confortului emoţional, astfel că un prezent compromis financiar intensifică temerile cu privire la viitor, cu atât mai mult cu cât contextul actual generează panică, neîncredere și pesimism.

Lipsa de previzibilitate este cel mai mare dușman al confortului emoţional.

Pentru mulţi români, grija asigurării unui trai decent datează de dinainte de pandemie. Fără a lua în considerare cazurile de privare materială severă, care necesită o intervenţie aparte, situaţia celor ce experimentează stresul financiar ca urmare a unor dificultăţi temporare poate fi îmbunătăţită printr-o abordare echilibrată a problemelor.

Deși majoritatea oamenilor se concentrează pe efecte, specialiștii sugerează că cea mai bună metodă de a gestiona presiunea legată de bani constă în recunoașterea și tratarea cauzelor.

Împărtășirea grijilor

De multe ori, stresul survine din cauza importanţei exagerate pe care o acordăm câștigurilor bănești, dar și din cauza obiceiului de a păstra pentru noi frământările din acest domeniu. La nivel general există tendinţa de a deplânge insuficienţa veniturilor, de a ne exprima constant nemulţumirea cu privire la anumite lipsuri. Demersul este însă privat de acel substrat necesar unei confesiuni autentice. Considerată o formă de vulnerabilitate sau consecinţa directă a unui eșec personal, dorinţa de a ne împărtăși sincer frustrările legate de bani este privită adesea cu rezerve.

Practica demonstrează că povara împărtășită (fie numai și verbal) își pierde din greutate. Alegând să comunicăm cu un membru al familiei sau cu un prieten apropiat ne vom elibera din închisoarea gândurilor nocive și vom afla viziunea obiectivă a celuilalt. Verbalizarea frământărilor interioare ne poate ajuta să înţelegem mai bine sursa îngrijorării, să privim în perspectivă și să găsim soluţii pentru o problemă aparent irezolvabilă.

Educaţia financiară

Statisticile spun că doar 1 din 5 români înţelege noţiuni financiare de bază, realitate care poziţionează România pe ultimul loc în clasamentul european ce măsoară nivelul de educaţie financiară a populaţiei. Dacă media europeană este de 52%, noi atingem firavul prag de 21%, ceea ce înseamnă că majoritatea este obișnuită să își manevreze haotic bugetul, fără o planificare atentă a consumului de resurse.

Educaţia financiară este importantă pentru că ne ajută să răspundem la o serie de întrebări necesare: cât cheltuim şi pe ce, cât trebuie să economisim, când, cât şi dacă ar trebui să ne îndatorăm, unde ar trebui să investim economiile? Tot ea ne învaţă să facem distincţie între dorinţe și nevoi, să prioritizăm cheltuielile și să luăm decizii financiare bine informate.

Deși consilierea de specialitate reprezintă o opţiune pertinentă, chiar și fără sprijinul ei putem întreprinde câţiva pași esenţiali pentru administrarea eficientă a banilor. În acest scop, nu este suficient să inventariem veniturile și cheltuielile – trebuie să reperăm comportamentele de consum care duc la cheltuieli discutabile, precum și metodele de economisire adecvate situaţiei personale.

Importanţa bugetului lunar

Perioada stării de urgenţă ne-a învăţat să trăim cu puţin, să reevaluăm nevoile și ordinea importanţei lor. Care sunt, așadar, schimbările ce pot fi făcute în această lumină nou dobândită? Răspunsurile sunt, bineînţeles, subiective, dar tiparul acţionează la fel. Fiecare dintre noi resimte influenţa societăţii de consum. Evitarea falselor sale nevoi capătă cu atât mai mult sens cu cât dispunem de un buget modest ce provoacă zicala „Fă rai din ce ai”.

Până la demararea de planuri complexe de redresare economică, stabilirea unui buget individual sau familial adaptat nevoilor ne va reda controlul asupra resurselor disponibile. Așezarea pe o foaie fizică sau virtuală a veniturilor nete și a cheltuielilor realizate într-o lună calendaristică ne oferă imaginea de ansamblu de care avem nevoie pentru a evalua cât de bine întrebuinţăm ceea ce deţinem/producem.

Plecând de la aceste informaţii, putem întocmi o planificare lunară a cheltuielilor fixe (costurile cu locuinţa, cele legate de hrană, transport și călătorii, de sănătate, abonamente, credite și asigurări) și a celor variabile (legate de îmbrăcăminte, încălţăminte, igienă, timp liber, vacanţe, dezvoltare personală etc.), pe care să o urmărim în timp, bifând rezultatele obţinute.

Cu o astfel de structură clar stabilită, ne va fi mai ușor să gestionăm finanţele, adică:

  • să păstrăm evidenţa intrărilor și ieșirilor (periodice și ocazionale);

  • să evităm cumpărăturile impulsive;

  • să ajustăm cheltuielile variabile;

  • să repartizăm diferit banii pe sectoare de consum;

  • să facem economii;

  • să monitorizăm progresele.

Gestionarea propriu-zisă a stresului

Stresul financiar transcende perioadele de criză, regăsindu-se constant în vieţile noastre, ceea ce înseamnă că la fel de importantă ca depășirea situaţiei în sine este înfruntarea cu succes a grijii zilei de mâine. De cele mai multe ori, neajunsurile ne angrenează într-un cerc vicios, dând naștere unor comportamente negative care adâncesc starea de fapt și amplifică stresul. Printre acestea se numără: negarea realităţii, mâncatul emoţional, tendinţa de a intra în conflict cu cei din jur, fumatul, consumul de alcool, lipsa somnului, autovictimizarea sau autoînvinuirea.

O bună modalitate de a învinge grijile cauzate de bani este să convertim obstacolele în oportunităţi, înlocuind comportamentele maladaptative cu obiceiuri sănătoase, capabile să ne ducă pe drumul cel bun. Deși ușor de dezbătut şi greu de pus în practică, trecerea de la teorie la fapte face minuni. Sportul ne eliberează de stres și creşte stima de sine, dieta bogată în fructe și legume ne dă energie, odihna îndepărtează gândurile rele, practicarea recunoștinţei ne ajută să vedem partea plină a paharului, petrecerea timpului în compania persoanelor dragi ne motivează, rugăciunea susţine încrederea într-un viitor luminos. Grijile, în schimb, nu fac decât să ne afunde tot mai mult în prăpastie, fără a ne rezolva problemele cu care ne confruntăm.

Concluzii

Una dintre lecţiile predate de pandemie se referă la avantajele paradoxale ale unui trai minimal. Şi exemplele celor care trăiesc cu puţin demonstrează că, atunci când ni se trasează limite și restricţii, creierul este obligat să gândească în afara cutiei și să găsească soluţii atipice, alternative necesare pentru a atinge un prag rezonabil al satisfacţiei în viaţă.

Lipsa banilor ne poate împiedica să achiziţionăm produse și servicii promovate intens la scară largă, dar nu ne poate împiedica și să ne bucurăm de valori imateriale; ne poate refuza călătorii și vacanţe exotice, nu și să dezvoltăm pasiuni care deschid orizontul; ne poate descuraja să frecventăm restaurante de lux, nu și să găsim variante alimentare sănătoase, pregătite de noi înșine cu un buget cumpătat; ne poate impune să cumpărăm haine ieftine, nu și să ne dezicem de stilul vestimentar preferat; ne poate obliga să renunţăm la sala de sport, nu și să facem mișcare în parc; ne poate constrânge să muncim mai mult, nu şi să uităm de oamenii dragi.

Bătălia cu greutăţile financiare necesită eforturi constante și circumstanţe favorabile care nu depind întotdeauna de noi. În orice poveste există însă şi o latură pozitivă. Chiar și austeritatea vremurilor de restrişte își justifică utilitatea atunci când ne disciplinează, ne (re)descoperă simplitatea şi ne învaţă cum să alergăm în cursa zilnică a supravieţuirii.

„Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Ajunge zilei necazul ei.” (Matei 6:34)

Genia Ruscu are o diplomă de master în consiliere în domeniul asistenţei sociale.