Cum îţi poţi proteja copiii online

180

Având la îndemână statistici care arată că 1 din 10 utilizatori de site-uri pornografice are sub 10 ani și pe măsură ce dovezile că haosul domnește în numeroase colţuri ale internetului în care petrecem foarte mult timp, tot mai mulţi părinţi se întreabă cum își pot proteja copiii de invazia de mizerie morală și de hiperstimularea precoce, ambele fiind apanajul tehnologiei, la care cei mici au acces tot mai devreme.

O nouă generaţie de opţiuni pentru controlul parental a apărut pe piaţă, la pachet cu promisiunea că părinţii vor putea recupera controlul asupra a ceea ce văd copiii lor în fiecare zi.

Companiile de tehnologie sau chiar și cele de conţinut au lansat dispozitive inovative care se conectează la routerul wi-fi al casei și permit diverse modalităţi de a controla aparatele care folosesc internetul prin acel router. De exemplu, aceste dispozitive pot aplica filtre pe conţinut, blocând anumite tipuri de content pe criterii de vârstă: preșcolar, copil, adolescent, adult sau niciun filtru. Aceste filtre blochează conţinut de tipul: jocuri de noroc, aplicaţii matrimoniale, video pentru adulţi și altele. Circle, de la Disney, Koala Safe și Ikydz sunt, toate, astfel de sisteme. Problema lor este că pot fi „ocolite” atunci când internetul este accesat pe date, nu prin wi-fi și, bineînţeles, nu funcţionează în afara casei.

Există apoi opţiunile de filtrare gratuită a conţinutului. Unele vin preinstalate pe routerele din noua generaţie. Aceasta presupune doar să aplici câteva setări când instalezi routerul. Dar părinţilor cu mai multă experienţă tehnică, setarea unui DNS Open le permite părinţilor să exercite mai mult control tot fără să cumpere niciun dispozitiv în plus.

Interesant, cei care au studiat fenomenul spun că adolescenţii sunt, în general, de acord ca părinţii lor să aplice măsuri de securizare a accesului la internet. Un sondaj efectuat în 2018 pe tineri între 11 și 16 ani a scos la iveală faptul că 65% dintre ei erau în favoarea controlului parental, scrie BBC.

Lucrul acesta arată cât de importantă este educaţia în stabilirea limitelor de acces. Istorii reale, mediatizate tot mai des, ale unor adolescenţi împinși la suicid de cyber-bullying sau care resimt o presiune imposibilă de conformare din pricina supraîncărcării cu standarde de imagine imposibil de atins au contribuit și ele probabil la creșterea notorietăţii impactului negativ pe care îl poate avea navigarea fără niciun fel de restricţie pe internet.

Ian Russell, un britanic ce și-a pierdut fiica prin suicid, este convins că moartea fiicei sale a fost încurajată în parte în locurile online pe care le frecventa. Adolescenta suferea de depresie și folosea aplicaţia Instagram pentru a-și descărca sufletul, dar nu doar atât. Fata în vârstă de doar 14 ani a folosit imaginile ilustrând gesturi de autovătămare, care abundau în reţea, pentru a se inspira. În final, ultimul gest autovătămător al fetei a fost acela de a-și lua viaţa. De atunci, Instagramul a interzis orice imagine grafică a autovătămării, însă gestul companiei a venit, din multe puncte de vedere, prea târziu.