„Nu te îndrăgosti de o ipoteză" și alte sfaturi pentru o gândire sănătoasă

911

Sub motto-ul „fortificaţia cognitivă necesară împotriva propagandei, pseudoștiinţei și falsităţii în general", blogul BrainPickings face o sinteză a sfaturilor pentru dezvoltarea gândirii critice pe care filosoful umanist Carl Sagan le-a oferit în cartea sa „Lumea bântuită de demoni: Știinţa ca o lumânare în întuneric".

În mod paradoxal, tocmai în era informaţiei, oamenii sunt susceptibili la datele false vehiculate la o scară tot mai largă, prin mijloacele de comunicare în masă. Minciunile știinţifice, se proliferează la fel de des ca și minciunile religioase, uneori transmise cu ajutorul unor figuri autoritare în domeniu. Tocmai din acest motiv, Sagan încearcă să își echipeze cititorii cu un set de instrumente care să le dezvolte un scepticism sănătos și o gândire critică echilibrată. El a alcătuit un „kit împotriva bazaconiilor”, cu 9 reguli esenţiale.

Ori de câte ori e posibil, trebuie găsită o confirmare independentă a datelor.

Încurajează dezbaterea substanţială a dovezilor, între proponenţii demni de încredere ai tuturor punctelor de vedere.

Argumentele unei autorităţi ar trebui să aibă mai puţină greutate -„autorităţile” au făcut greșeli în trecut. Și vor face greșeli în viitor. Probabil e mai bine să spunem că în știinţă nu există autorităţi; există, cel mult, experţi.

Lucrează cu mai multe ipoteze. Dacă ai ceva de explicat, gândește-te la toate modalităţile diferite în care poate fi explicat. Apoi gândește-te la modalităţi în care poţi testa și infirma sistematic fiecare dintre alternative.

Încearcă să nu te atașezi prea tare de o ipoteză, doar pentru că e a ta. E doar o „staţie” în drumul tău spre cunoaștere. Întreabă-te de ce îţi place ideea. Compar-o onest cu alternativele. Vezi dacă poţi găsi motive pentru a o respinge. Dacă nu găsești tu, alţii vor găsi.

Cuantifică. Vei putea să distingi mai ușor între ipoteze concurente dacă le atașezi fiecăreia, în măsura în care este rezonabil, câte o măsură numerică. Asta va reduce numărul de explicaţii aplicabile și va diminua caracterul vag al lucrurilor.

Dacă argumentul este unul format din mai multe verigi, fiecare verigă a lanţului trebuie să funcţioneze (inclusiv premisa) – nu doar cea mai mare parte a lor.

„Lama lui Occam” este principiul potrivit căruia atunci când avem de ales între două ipoteze care par să explice în egală măsură datele, alege-o pe cea mai simplă.

Întreabă-te, întotdeauna, dacă ipoteza ar putea fi măcar în principiu falsificată.

Strategiile din cartea lui Sagan vizează măsurile pe care le putem adopta pentru a ne asigura că facem alegeri raţionale. Însă la fel de importante sunt și strategiile de dezvăţare a unor obiceiuri nocive pentru gândire.

Psihologul JoAnn Dahlkoetter susţinea că pentru o gândire sănătoasă e necesar să renunţăm la cel puţin trei obiceiuri negative: gândirea negativă, epuizarea și frica.

Pe pagina Departamentului de Psihologie al Universităţii Eastern din Washington (SUA) sunt detaliate 15 greșeli de gândire care pot ne distorsiona concluziile. Între acestea, poate cele mai frecvente sunt filtrarea, gândirea polarizată și generalizarea. Află mai multe aici.

Alina Kartman
Cu peste 9 ani de experiență în presa online din România, Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST.