Mitul IQ-ului care te propulsează spre succes

1608

Pentru unii, IQ-ul este o emblemă. Pentru alţii, un deziderat. Cel mai probabil, majoritatea presupune că atunci când o persoană are un coeficient de inteligenţă ridicat trebuie să acceadă spre cele mai înalte culmi ale succesului. În realitate însă, nu puţine sunt studiile care demonstrează că reușita datorată IQ-ului este doar un mit. Cheia succesului se află în cu totul altă parte.

Un IQ ridicat este adeseori asociat cu ideea de geniu. Copiii-minune sunt constant în atenţia presei pentru presupusul impact pe care îl pot avea în configurarea societăţii. Inteligenţa pare că ar putea rezolva orice. Cel puţin, aceasta este convingerea pe care mulţi o împărtășesc. Aproape că nici nu mai există îndoieli în această privinţă. Reciproca se subînţelege. Un coeficient de inteligenţă scăzut trebuie neapărat asociat cu eșecul. Studiile de specialitate demonstrează însă contrariul.

Beneficiile conștiinciozităţii

Cea mai importantă trăsătură a personalităţii a celor care au succes în viaţă este conștiinciozitatea, spun psihologii, conform Bussiness Insider. Voinţa cu implicaţii asupra conștiinciozităţii reprezintă elementul cheie în obţinerea succesului şi nu coeficientul de inteligenţă.

În acord cu această teorie, Paul Tough, autorul cărţii„Cum pot avea succes copiii”, afirmă că persoanele care sunt conștiincioase au rezultate mai bune la şcoală, comit mai puţine infracţiuni şi au căsnicii mai fericite. Beneficiile nu se opresc aici. Viaţa le este prelungită fiindcă fumează şi beau alcool mai puţin. Și nu doar din aceste motive. Cercetătorii americani au demonstrat că persoanele conștiincioase la locul de muncă și care se implică mai mult în activităţile legate de acesta, trăiesc cu aproximativ patru ani mai mult decât cei care sunt mai puţin ambiţioși.

Concluziile autorului american sunt confirmate de studii care au demonstrat legătura între succes şi conştiinciozitatea modelată prin exercitarea voinţei. Cei care au această trăsătură de personalitate au de obicei salarii mai bune şi sunt mai mulţumiţi de locul de muncă pe care îl au.

Problemele cu IQ-ul

Descifrarea secretului succesului nu este deloc simplă. Să aibă dreptate cei care se așteaptă ca inteligenţa să fie factorul determinat în obţinerea reușitei depline? Cu peste un secol în urmă, Edison afirma că „invenţia este 1% inspiraţie şi 99% transpiraţie”. Cu alte cuvinte, Edison nu era deloc convins că există o cheie a succesului care trebuie căutată în zona inteligenţei. Deși ar fi avut motive suficiente să creadă aceasta. În schimb, conștiinciozitatea se număra printre trăsăturile sale preferate. Iar Edison nu este singurul care s-a detașat de o concepţie care suscită mult interes astăzi.

Numeroși specialiști contestă acurateţea metodologică a evaluărilor coeficientului de inteligenţă. Universitatea de Vest din Ontario a realizat cel mai mare studiu online referitor la acest aspect. Cercetătorii au concluzionat că măsurarea coeficientului de inteligenţă sau IQ-ului unei persoane printr-un test standard este adesea superficială.

Același aspect îl semnalează Angela Lee Duckworth de la Universitatea din Pennsylvania. Ea a atenţionat asupra faptului că eficienţa acestor teste este supraestimată. De cele mai multe ori, unii oamenii îşi dau mai mult silinţa atunci când vine vorba de aceste teste, în comparaţie cu alţii. Din această perspectivă, motivaţia joacă un rol pivotal, mai important chiar decât inteligenţa. Duckworth a observat că oamenii care au primit stimulente materiale au obţinut un punctaj mai mare. Dacă se ia acest lucru în considerare, asocierea dintre IQ şi succesul din viaţă devine neconvingătoare.

Fidelitatea faţă de IQ

În ciuda semnalelor de la specialiști, societatea continuă să acorde o importanţă majoră unui coeficient de inteligenţă ridicat. Acesta este motivul pentru care presa urmărește cu asiduitate să remarce persoanele care ating un coeficient crescut de inteligenţă. Și nu doar mass-media procedează astfel. Mensa – o societate fondată în Oxford, cu scopul de a identifica și pune în legătură oameni cu un IQ ridicat – este chiar mai insistentă în această privinţă. Vânătoarea de inteligenţă, desfășurată de organizaţia britanică, se orientează spre vârste din ce în ce mai fragede.

Nu demult, o adolescentă din Marea Britanie şi-a uimit profesorii şi colegii după ce a obţinut 161 de puncte la testul de inteligenţă Mensa, depăşindu-l astfel pe Albert Einstein, relatează The Telegraph. Alte cazuri sunt și mai uimitoare. Vârsta nu constituie un impediment pentru a deveni membru Mensa. Astfel, o fetiţă din statul american Arizona, în vârstă de trei ani, a înregistrat un coeficient de inteligenţă de 160. Drept urmare, Alexis Martin a devenit unul dintre cei aproximativ 3.300 de membri ai Mensa în vârstă de până la 18 ani din Statele Unite. Surprinzător, dar nu este vârsta cea mai fragedă. Adam Kirby avea doar doi ani când i s-a permis acest privilegiu. Cu un IQ de 141. Acestea sunt doar câteva dintre persoanele de la care Mensa așteaptă să traseze viitorul umanităţii.

Cheia ignorată a succesului

Interesant însă, conștiinciozitatea unei persoane nu stârnește atât de mult interes precum inteligenţa. Cu toate că formula succesului este mai lesne de identificat în efortul depus. Psihologii consideră că persoanele conștiincioase sunt foarte bine organizate, responsabile, au mereu un plan de acţiune. Când se confruntă cu provocări reușesc să se descurce, muncesc mult şi îşi stăpânesc cu succes impulsurile.

Angajaţii foarte conștiincioși fac lucruri mai bine decât ceilalţi dintre noi”, afirmă psihologul Brent Roberts de la Universitatea din Illinois. Conștiinciozitatea „este ca spălatul pe dinţi”, afirmă Roberts mai departe, deoarece aceasta previne problemele cu care alţii se confruntă. Unul dintre cei mai importanţi indicatori cu privire la raportarea faţă de stres este modul în care oamenii se confruntă cu eșecurile. Vor renunţa sau îşi vor intensifica eforturile? Acesta este un aspect esenţial pe care mulţi îl ignoră atunci când tind să urce pe scara succesului. Inteligenţa nu este o garanţie a faptului că eșecul poate fi învins. Este un argument suficient pentru a începe să ne reevaluăm așteptările, dar și căutările existenţiale.