„Creativitatea nu este dobândită pe măsură ce creÅŸtem, ci pierdută. Suntem educaÅ£i să o pierdem", afirma Sir Ken Robinson, consultant internaÅ£ional în educaÅ£ie în cadrul conferinÅ£elor TED Global din 2006. Să fie aceasta situaÅ£ia actuală a sistemului de învăţământ?
Sir Robinson afirmă că sistemele de învăţământ din toată lumea urmează aceeaşi schemă de ierarhizare a materiilor studiate de copii în şcoală. Accentul cade pe domenii precum matematică şi limbi, iar la polul opus pot fi găsite artele. Fără a diminua importanţa materiilor din vârful ierarhiei în procesul educaţional, el consideră că ar trebui acordată o mai mare atenţie unor zone din sfera artistică, precum dansul sau teatrul. Astfel, există riscul ca mulţi copii să nu îşi descopere talentele unice şi chiar să devină frustraţi din cauza faptului că nu se descurcă la materiile de bază predate.
Mai mult, spune Michael Michalko, există câteva lucruri care nu ne sunt spuse în ÅŸcoală despre cum putem să gândim creativ. Unul dintre acestea este chiar faptul că suntem cu toÅ£ii creativi. Picasso afirma că „toÅ£i copiii se nasc artiÅŸti, dar problema este să rămână astfel ÅŸi după ce cresc„. Michalko crede că diferenÅ£a dintre a fi sau nu creativ stă în modul în care te autopercepi din acest punct de vedere. Cei care nu cred că sunt creativi… nu sunt ÅŸi probabil că nu sunt interesaÅ£i să devină, spune el.
ÃŽn 2007, problema stimulării creativităţii în ÅŸcoli era ridicată de către membrii parlamentului britanic. PreÅŸedintele comitetului din acea vreme, Barry Sheerman, susÅ£inea că „şcolile de succes sunt ÅŸcoli creative„, iar domenii precum artele, muzica, gândirea creativă ar trebui încurajate în sistemul de învăţământ, arată BBC.
Un studiu realizat de Ofsted în 2006 a arătat efectele benefice ale creativităţii asupra elevilor, informează aceeaşi sursă. În urma cercetării, rezultatele au arătat că elevii care au colaborat cu persoane care activează în sfera creativă, precum designerii vestimentari sau scriitorii, au o capacitate de lucru mai bună şi sunt mult mai punctuali. De asemenea, ei colaborează mult mai bine cu ceilalţi şi improvizează mai uşor.
Pentru a dezvolta conceptul de creativitate în rândul elevilor, este necesară parcurgerea unor paşi importanţi, susţine Teaching Expertise. Unul dintre lucrurile importante de care trebuie avut grijă este construirea unui mediu în care să li se permită copiilor să greşească. De cele mai multe ori, societatea a ajuns să stigmatizeze eşecurile, spunea şi Sir Ken Robins. Astfel, din frica de a greşi, pe parcursul vieţii oamenii ajung să se autocenzureze pentru a nu fi judecaţi de ceilalţi. Acest fenomen contribuie la scăderea creativităţii.
De asemenea, elevii ar trebui încurajaţi să găsească nu una, ci mai multe căi de a rezolva aceeaşi problemă. Mai mult, trebuie acordat suficient timp pentru ca fiecare să îşi poată gândi, perfecţiona şi inova ideile în ritmul său.
Şcoala tradiţională aplică alte tehnici de a îi învăţa pe elevi. În primul rând, copiii sunt forţaţi să se supună regulilor, fără a avea posibilitatea de a le reexamina şi modifica, greşelile sunt aspru sancţionate prin note mici, iar mediul în care învaţă nu încurajează căutarea unor metode multiple de rezolvare.
Există multe moduri de a încuraja creativitatea elevilor în ÅŸcoală. Această activitate devine necesară cu atât mai mult într-o societate competitivă precum cea în care trăim. Să nu uităm că Einstein spunea despre creativitate că este de fapt „inteligenÅ£a atunci când se distrează” (Creativity is intelligence having fun).
De asemenea, tot mai multe companii importante testează capacitatea celor care se prezintă la interviul de angajare de a improviza ÅŸi de a oferi răspunsuri creative, folosind întrebări tot mai ciudate. De exemplu, Bain & Company îi întreba pe cei veniÅ£i la interviul de selecÅ£ie „Câte ferestre există, estimativ, în New York?„, iar Google încerca să afle de la aspiranÅ£ii la un post în cadrul companiei „Câte vaci există în Canada?„, arată GlassDoor.
