Studiile superioare nu duc la respingerea religiei

104

Studiile superioare nu sunt urmate în mod automat de respingerea religiei şi de îmbrăţişarea ateismului.

Concluzia îi aparţine lui Barry A. Kosmin, autorul studiului „Religion and the Intelligentsia: Post-graduate Educated Americans 1990-2008".

73% dintre cei cu studii superioare cred că „Dumnezeu există"; 66% cred că „Dumnezeu face minuni"; 62% cred că „Dumnezeu îi ajută". La întrebarea cu privire la existenţa lui Dumnezeu, 1% au declarat că „nu există aşa ceva"; 8% şi-au exprimat părerea că „nu este o cale de a afla dacă există Dumnezeu"; 3% au spus că „nu sunt siguri"; 12% au declarat că „există o putere mai înaltă". 63% dintre cei care au studiat în universităţi sunt membri ai unei comunităţi religioase.

Studiul contrazice opinia larg răspândită potrivit căreia o persoană cu studii superioare are tendinţa să renunţe la credinţa religioasă şi să nege existenţa lui Dumnezeu. O astfel de opinie, crede Kosmin, încurajează două tipuri de atitudini extreme. Pe de o parte, grupările religioase conservatoare îşi descurajează membrii să urmeze studii superioare. Pe de altă parte, secularii cred că educaţia te eliberează de „superstiţii" şi susţin că religia are efecte negative asupra vieţii sociale.

Kosmin susţine că studiul său contrazice rezultatele studiilor anterioare. Michael Argyle şi Benjamin Beit-Hallahmi au publicat, în 1997, un studiu conform căruia cei mai mulţi oameni care au obţinut diplome de licenţă, de master sau de doctorat sunt mai puţin dispuşi să creadă în Dumnezeu, comparativ cu aceia care nu au făcut studii superioare.

Teama că universităţile îi îndoctrinează pe studenţi cu ateism nu mai este, astăzi, justificată, crede Kosmin. „Elitele de azi seamănă mai degrabă cu părinţii lor, decât cu profesorii lor." Un studiu realizat în 2008 a arătat că 85% dintre elitele americane cred în Dumnezeu sau într-o putere transcendentă.

Elitele de azi sunt mai puţin dispuse să susţină teoria evoluţiei. Procentul de 48% al celor cu studii superioare, care cred că omul a evoluat din specii inferioare de animale, indică o scădere faţă de generaţiile anterioare de elite. În schimb, 38% au declarat că nu cred în evoluţie, conform americanreligionsurvey-aris.org.

Teza susţinută de autorul studiului este că, în generaţiile anterioare, cei care aveau acces la studii superioare proveneau din clasele de mijloc şi înalte ale societăţii. Tot din rândul acestora făceau parte şi cei care nu aderau la o anumită religie. Acesta ar fi motivul pentru care s-a format percepţia că oamenii educaţi nu cred în Dumnezeu. În condiţiile în care numărul celor care obţin diplome de studii superioare, în societatea americană, este în continuă creştere şi include persoane din toate clasele sociale, studiul arată că numărul celor care au studii superioare şi care nu cred în Dumnezeu (sau nu sunt adepţii unei credinţe religioase) este în scădere.

Kosmin consideră că în timp ce persoanele religioase se regăsesc mai mult printre cei cu studii superioare, lipsa interesului pentru religie se manifestă mai pregnant în rândul celor mai puţin educaţi. Concluzia este că accesul la educaţia superioară nu mai este un criteriu de distincţie între cei care cred şi cei care nu cred, între cei care aderă la o religie şi cei care se consideră atei.

Barry A. Kosmin este director al Institute for the Study of Secularism in Society and Culture. A publicat peste 20 de cărţi şi este autorul a mai mult de 50 de studii de specialitate în domeniile sociologie, demografie, politică, filantropie etc.