Studiu: Eliminarea analfabetismului funcţional, unica șansă pentru viitorul României

384

Eliminarea analfabetismului funcţional până în 2030, prin schimbarea metodei de predare, ar putea duce la o creştere economică a României de peste 200% din PIB-ul actual, susţin reprezentanţii Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale (CEAE).

Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale a arătat recent, în cadrul unei conferinţe de lansare a proiectului „Chimia altfel”, că singura şansă a României de a crea un mediu economic performant este să reducă rata analfabetismului funcţional. Prin lansarea acestui proiect, CEAE doreşte formarea a peste 200 de profesori, din fonduri private, pentru a schimba modul de învăţare a chimiei în şcoli, utilizând metode inductive, elevii fiind încurajaţi să se implice în descoperirea explicaţiilor fenomenelor ştiinţifice, spre deosebire de metoda clasică de predare, în care explicaţiile sunt oferite de profesor.

„Din păcate, potrivit datelor OECD, România se încadrează pe un trend de creştere a analfabetismului funcţional, lucru care va genera în următorii 20 de ani o criză a forţei de muncă pregătite să răspundă nevoilor economice actuale. Nu vom mai putea ţine pasul cu tehnologia şi cu progresul ştiinţific din simplul motiv că vor exista tot mai puţini oameni care să înţeleagă aceste procese. Tendinţele alarmante sunt confirmate de statisticile prin care ne comparăm cu alte ţări”, susţin reprezentanţii Centrului, conform Adevărul.

„Avem vârfuri foarte bune, însă media este foarte scăzută. Sunt încă absolvenţi care se prezintă la concursuri sub orice critică”, spunea, cu mai mult timp în urmă, Nicolae Zamfir, președintele Institutului de Fizică și Energie Nucleară.

Testele internaţionale nu fac decât să confirme aceste observaţii. De exemplu, la testele PISA din anul 2015, doar 0,7% dintre adolescenţii de 15 ani din România au atins nivelurile cele mai mari de performanţă, în contrast puternic cu Polonia, unde procentul a fost de zece ori mai mare, iar în Canada a ajuns chiar la 12,4%. În Uniunea Europeană, România ocupă primul loc în clasamentul analfabetismului funcţional, în timp ce, prin raportare la întreg continentul european, ţara noastră este devansată doar de Albania. Reprezentanţii CEAE consideră că schimbarea acestei direcţii poate fi făcută prin implementarea unor metode inductive de predare. Aceasta necesită o implicare activă a elevului în descoperirea explicaţiilor fenomenelor ştiinţifice.

Dacă trendul actual se va menţine, „riscăm ca România însăşi să devină o ţară cu două viteze: elita a 10% din populaţie, bine plătită, şi ceilalţi, din care o bună parte vor trăi la limita subzistenţei”, a declarat Cristian Hatu, cofondator CEAE. În caz contrar, aproape jumătate din viitoarea forţă de muncă a României nu va mai putea susţine productivitatea muncii în mai puţin de 20 de ani.

Potrivit documentului CEAE, performanţa slabă la sarcini de învăţare creative de tipul rezolvării de probleme se corelează în România doar într-o măsură moderată cu factori socioeconomici și demografici (o corelaţie de doar 19,3% între statutul socioeconomic al elevilor români și performanţa lor la testul PISA de matematică). Cu alte cuvinte, nu doar sărăcia este de vină pentru performanţele scăzute ale elevilor români, ceea ce înseamnă că această problemă nu poate fi rezolvată doar prin scăderea abandonului școlar sau sprijinirea copiilor din medii defavorizate. „Lipsa de educaţie a acelor tineri nu este exclusiv o consecinţă a sărăciei și a condiţiilor sociale nefavorabile, ci, mai degrabă, a incapacităţii sistemului de educaţie din România de a dezvolta astfel de abilităţi în rândul elevilor”, concluzionează semnatarii documentului.

„Pentru un european din cinci lumea e greu de citit”… Sub acest slogan, Comisia Europeană și-a făcut public, în 2012, raportul privind analfabetismul în Europa, grupul multinaţional de experţi dorind să tragă un „semnal de alarmă”. Scăderea analfabetismului funcţional a fost stabilită pe locul al doilea în rândul priorităţilor de educaţie ale Comisiei Europene, în condiţiile în care media la nivelul ţărilor Uniunii Europene este acum de 20%, iar ţinta este ca analfabetismul funcţional să scadă la 15% în 2020.

„În schimb, în România, o ţară în care analfabetismul funcţional depășește 40%, diminuarea acestuia nici măcar nu apare printre priorităţi.” Și chiar dacă ar figura între priorităţi, este nevoie de timp și multă răbdare, și nu doar de programe de intervenţie punctuale. „Trebuie să luăm măsuri concrete pentru că fenomenul analfabetismului funcţional a căpătat o amploare îngrijorătoare“, spunea Mircea Dumitru, Ministrul Educaţiei, în anul 2016. De exemplu, Polonia a avut nevoie de aproape 10 ani pentru a diminua rata analfabetismului funcţional, la elevii de 15 ani, de la 22% la 14%.

DISTRIBUIE: