Efectul backfire: de ce convingerile greșite nu pot fi distruse prin argumente corecte

1667

Cei mai mulţi dintre noi credem că o persoană care susţine idei greşite are nevoie doar de contraargumente solide pentru a-şi schimba opinia. În realitate, spun unele studii, efectul prezentării contraargumentelor e exact opus: nu duce la abandonarea ideilor, ci la intărirea convingerilor iniţiale.

Un nou studiu vine să aducă dovezi potrivit cărora, atunci când sunt expuse argumente care contrazic opiniile celorlalţi, apare efectul backfire. Fenomenul este caracterizat de tendinţa oamenilor de a respinge dovezile care li se aduc, fapt care îi determină să devină susţinători şi mai fermi ai propriilor idei, menţionează io9.com.

Oamenii de ştiinţă au testat efectul rugându-i pe participanţi să citească o știre inventată legată de un subiect politic contemporan. Una dintre știri se referea la prezenţa armelor de distrugere în masă din Irak. Reacţiile au fost diferite în momentul în care participanţii au primit două versiuni ale știrii. Ambele conţineau câte o declaratie a preşedintelui Bush, scoasă din context şi care părea să indice fie că Irakul are arme de distrugere în masă, fie că Irakul nu dispunea de astfel de arsenal militar.

După ce au parcurs fiecare știrea, participanţii au fost întrebaţi dacă sunt sau nu de acord cu afirmaţia că Irakul deţinea arme de distrugere în masă. Persoanele care  s-au declarat adepte ale liberalismului politic nu au fost de acord cu afirmaţia. Părerea lor nu s-a modificat nici în condiţiile parcurgerii variantei modificate a știrii, care indica absenţa arsenalului de distrugere în masă. În schimb, persoanele care se declaraseră conservatoare erau de acord că Irakul deţine armele respective. După ce au citit varianta corectată a știrii, convingerea lor s-a întărit și mai mult.

Concluzia cercetătorilor atât din acest studiu, cât și din altele similare, este că cei care au luat parte la experimente aveau mai multe şanse de a-și întări propria convingere atunci când simţeau că informaţia contradictorie venea dintr-o sursă ostilă opiniilor lor politice.

Un alt studiu efectuat în anul 2006 de Universitatea Stony Brook a sugerat că persoanele cu o gândire mai complexă au fost chiar mai puţin receptive la informaţii noi faţă de persoanele cu o gândire mai puţin sofisticată. Uneori, atunci când aceste persoane au dreptate doar în 90% din aspectele aduse în discuţie, încrederea în propriul raţionament face aproape imposibilă corectarea celor 10 procente ce conţin erori de gândire.

La nivel practic, efectul backfire acţionează în sensul întăririi ideilor din arealul credinţei, dogmei, politicii și ideologiei, care par a rămâne fixe pe măsură ce se confruntă cu o argumentaţie opusă, afirmă jurnalistul David McRaney, pe site-ul propriu. În opinia sa, chiar persoanele angajate într-o discuţie sunt afectate, deoarece atunci „când începi să evidenţiezi fapte și cifre, idei principale și citate, în cele din urmă faci ca adversarul să se simtă chiar mai sigur de poziţia lui decât înainte de a începe dezbaterea. Efectul backfire vă împinge pe amândoi tot mai adânc în convingerile voastre iniţiale”, a continuat jurnalistul american.

Confruntarea cu un fenomen de acest gen în viaţa cotidiană justifică întrebarea cu privire la abordarea cea mai eficientă a partenerului de discuţii, în așa fel încât efectul backfire să fie evitat. Este necesară o schimbare mentală în sensul evitării discuţiei sub forma unei lupte în care cineva încearcă să câștige pe baza argumentaţiei. În schimb, mult mai eficientă este o abordare sub forma parteneriatului care presupune o colaborare, în care persoanele aflate pe poziţii diferite încearcă împreună să descopere răspunsul corect, susţine jurnalista Julia Galef pe site-ul bigthink. O asemenea poziţionare facilitează progresul asimilării unor informaţii noi, în condiţiile în care partenerii de discuţie sunt preocupaţi de identificarea răspunsului corect împreună, mai degrabă decât de expunerea de argumente care să demonstreze că ceea ce gândește fiecare este corect.