Cum să fii eficient în lucrurile pe care le ai de făcut, când nu mai ai un birou al tău? Cum să te împarţi între copii, treburile casei și termenele-limită? Cum să faci bine ceea ce ai de făcut fără să îţi pierzi minţile sau cel puţin răbdarea? Sunt întrebări cu care m-am confruntat și eu în ultimele 2-3 săptămâni, chiar dacă lucrul de acasă, în preajma copiilor, face parte din stilul meu de viaţă în ultimii ani.

Descoperă colecţia de analize ST pe tema COVID-19. Actualizăm zilnic.

Cred că a trecut mai bine de o lună de când majoritatea companiilor care și-au permis menţinerea activităţilor s-au mutat online, oferindu-le angajaţilor posibilitatea să lucreze de acasă. La început a fost o veste bună. Fără agitaţia de dimineaţă, fără întârzieri la serviciu, fără șeful care să te ţină sub ochi, fără orele pierdute în trafic. Doar tu, computerul și telefonul, din confortul casei tale.

Au urmat apoi câteva zile de adaptare, cu ședinţe online, teleconferinţe, rapoarte săptămânale, noi cerinţe, noi strategii, noi obiective. Și, treptat, ceea ce părea raiul pe pământ s-a transformat în iad. Stresul provocat de starea de urgenţă în care suntem sau ,chiar mai rău, provocat de teama de a fi infectaţi cu noul coronavirus s-a suprapus peste stresul adaptării la noul mod de lucru.

„Situaţia în care ne aflăm de a lucra și de a supraveghea copiii într-o perioadă de pandemie are potenţialul de a crea stres și conflicte familiale.”  – Stephanie Pappas

Întrucât sunt și copiii acasă, lucrurile se complică exponenţial, mai ales acum când școlile vor fi închise până în septembrie. Și, așa cum bine a remarcat autoarea Stehanie Pappas în articolul ei de pe Live Science, „situaţia în care ne aflăm de a lucra și de a supraveghea copiii într-o perioadă de pandemie are potenţialul de a crea stres și conflicte familiale”.

Găsirea echilibrului între a lucra toată ziua și a avea timp personal, timp pentru copii, diminuarea riscului de a te epuiza sau de a nu fi eficient sunt provocări de ultimă oră pentru părinţii care lucrează, mai nou, de acasă. Dacă la acestea adăugăm nervozitatea copiilor, neadaptaţi încă la noile condiţii, și trăirea, ca părinte, a sentimentului de vinovăţie pentru neproductivitatea pusă pe seama copiilor sau, dimpotrivă, pentru abandonarea copiilor pus pe seama acelor prea multor obiective ce trebuie realizate în termen scurt, se conturează deja un scenariu de calvar.

Rutina, sursa echilibrului

Experţii de la Yale Child Study Center (YCSC) remarcă fenomenul de mai sus și își alcătuiesc în mare măsură sfaturile prin accentuarea nevoii de rutină și planificare. Leah Booth, specialistă în probleme de limbaj la YCSC, prezintă următoarea sugestie: „Ar trebui să le oferiţi copiilor o rutină și să formulaţi așteptări rezonabile și predictibile.” Aceeași opinie o are și colega sa, dr. Nancy Close, directoarea programului pentru dezvoltarea copilului și a familiei: „Părinţii și copiii ar trebui să își construiască împreună o rutină.”

„Părinţii și copiii ar trebui să își construiască împreună o rutină.”– Nancy Close

Primul pas pentru implementarea unei rutine benefice este de a planifica ce, cum și când să se întâmple. Această planificare include elementul timp, spaţiu și modul de a acţiona, dar mai ales stabilirea priorităţilor. Stabilește priorităţi la nivel personal, profesional și de familie. Ţine cont că, în situaţia actuală, acestea sunt dinamice în funcţie de acutizarea anumitor nevoi. Hrănește relaţiile de familie și de muncă. Deciziile puse în aplicare prin perseverenţă și angajament vor aduce apoi rezultate rapide.

Planifică timpul tău și pe cel al copiilor

Este de dorit să implici copiii în stabilirea programului zilnic. Așa își vor da seama că timpul acesta petrecut acasă nu este o vacanţă continuă, ci un mod de adaptare la contextul actual. Poţi face un program săptămânal care să fie așezat la vedere pentru toţi, dar poţi planifica și fiecare zi.

Chiar e de dorit să întrebi copiii în fiecare dimineaţă ce planuri au pentru ziua respectivă, pentru a-i ajuta să vadă un pic mai departe decât momentul prezent. Comunică-le clar care sunt perioadele în care nu ar trebui să te deranjeze absolut deloc, poate când ai ședinţe sau termene-limită presante.

Dacă sunt mai mici, poţi folosi un accesoriu de îmbrăcăminte, gen eșarfă sau pălărie, pentru a le aduce aminte că nu au voie să te abordeze în niciun fel sau poţi pune un desen pe ușă. Renunţarea la pijamale și adoptarea unei ţinute office-casual îl ajută pe copil (dar și pe tine) să își dea seama că nu mai este cazul de joacă și relaxare, ci că mami sau tati lucrează.

Împarte cu altcineva timpul când copiii ar trebui supravegheaţi

Dacă ai un program mai flexibil, îţi poţi fracţiona timpul de lucru în mai multe calupuri pe parcursul zilei, fără a ajunge însă la a lucra toată ziua și fără a amesteca perioadele de lucru cu cele de interes personal. Pentru perioade mai aglomerate sau pentru un program fix, încearcă să găsești o persoană care să se ocupe de copii cât timp tu ești ocupat. Poţi stabili împărţirea timpului cu partenerul sau poţi ruga o bunică să citească povești la telefon ori o mătușă să îl înveţe engleză prin apel video.

Programează-ţi treburile importante în perioada de eficienţă maximă

Unii sunt mai eficienţi dimineaţa și poate va fi nevoie să te trezești mai devreme pentru a lucra cât copiii încă dorm. Lucrează ce e mai solicitant cât sunt și ei ocupaţi sau când își fac somnul de prânz. Le poţi planifica un timp în zi când să citească, să repete la pian, să facă puzzle sau lego, activităţi care necesită timp și concentrare, pentru a-ţi crea o fereastră compactă de lucru. Pentru a te asigura că nu sar la altă activitate mai devreme decât ar fi normal sau decât ţi-ai dori, poţi stabili un timp pe ceas, dacă sunt mai mari, sau poţi seta o alarmă sau chiar timerul de la cuptor.

Același lucru e valabil și pentru depășirile tale de timp, când poate trebuie să îţi prelungești programul de lucru. Oferă-le copiilor ocazia de a avea primele lecţii de management al timpului și oportunitatea de a te responsabiliza și tu, la nevoie, în faţa lor. Acest lucru creează colaborare și orientare în timp și ajută la evitarea frustrărilor inutile.

Hotărăște când începi programul de lucru și când îl termini și ţine-te de program

Nu amesteca treburile casnice cu dosarele de rezolvat. Copiii vor ști astfel care este timpul când au acces nelimitat la tine și își vor putea amâna (în mare parte) împlinirea nevoilor. Pe de altă parte, conștientizează că întreruperile și distragerile sunt normale, mai ales cu copii care se joacă mai zgomotos în camera alăturată. Chiar și la birou se întâmplă ca un coleg să vorbească prea mult sau prea tare, să tușească sau să te întrebe din când în când ceva. Dar e important să elimini tot ce te-ar putea distrage inutil. Închide notificările pentru anumite grupuri de WhatsApp, ieși din contul de Facebook și nu deschide televizorul pentru a asculta ultimele știri.

Oferă-ţi pauze scurte de câteva ori pe zi și oferă-le copiilor acest timp

„Oamenii tânjesc după momente scurte, explozii de atenţie concentrată.” – Julie Morgenstern

În urma unui studiu de opt ani pentru una dintre cărţile sale adresate părinţilor, Time to Parent, autoarea Julie Morgenstern, specialistă în managementul timpului și organizare, sublinia într-un interviu că „dezvoltarea respectului de sine al copilului, a competenţei sociale, succesul academic și profesional, dezvoltarea abilităţilor executive și a rezistenţei depind foarte mult de calitatea timpului de conectare cu părintele. E ca un vaccin împotriva apariţiei bolii cronice la adulţi… Oamenii tânjesc după momente scurte, explozii de atenţie concentrată – literalmente între 5 și 20 de minute la un interval de timp – oferite în mod constant. (…) Este cel mai surprinzător și mai eliberator lucru pe care părinţii îl pot înţelege, acela că, acţionând deliberat, pot contribui la echiparea celor mici cu ceea ce au nevoie pentru a prospera și a fi fericiţi.” Pot fi 5 minute în care să faceţi mișcare, să vă gâdilaţi, să îi îmbrăţișaţi sau 15 minute pentru a pregăti masa de prânz împreună.

Organizează spaţiul de lucru

Este de înţeles că, nefiind nevoit să lucrezi de acasă până acum, nu ai un spaţiu destinat special pentru această activitate. Tocmai de aceea este tentant să faci din dormitor birou, iar din pat, masă de lucru. Dacă optezi pentru această variantă trebuie să știi că există riscul să te pornești mai greu dimineaţa la lucru, întrucât creierul asimilează spaţiul cu o anumită dispoziţie de relaxare, iar noaptea e posibil să adormi mai greu, din motivul exact opus.

Aproape orice loc cu acces la internet poate deveni un birou, așa că fii creativ.

Totodată, este nevoie să ai un spaţiu închis și neapărat un spaţiu ordonat, dacă munca ta necesită concentrare. Poţi opta să îţi schimbi locul în funcţie de cerinţele pe care trebuie să le îndeplinești. Bucătăria sau un alt dormitor, chiar dressingul, este un loc prielnic pentru perioadele de concentrare, dacă nimeni nu trece pe acolo, iar camera copiilor sau livingul poate fi o opţiune pentru chestiuni administrative. Copiii vor fi mai mult decât încântaţi și cu simpla ta prezenţă. Chiar mașina poate fi un loc prielnic pentru telefoane importante, așa cum sugerează Sara Sutton, fondatoarea și CEO-ul Flexjobs. Aproape orice loc cu acces la internet poate deveni un birou, așa că fii creativ.

Fii atent la modul în care lucrezi

Atitudinea pe care o ai privind jobul tău, de faţă cu copiii, îi va învăţa pe cei mici despre valoarea muncii. Ţine minte că noi ne modelăm copiii cel mai ușor prin exemplu. Faci lucrul cu plăcere sau doar bifezi 8 ore din zi? Ești echilibrat sau dependent? Ești mereu stresat și în urma termenelor-limită, îţi încarci programul cu mai mult decât poţi duce? Sau ai priorităţi stabilite și planifici eficient? Modul în care lucrezi creează model în mintea copiilor din preajma ta. Ce cultivi în ei: pasiune sau aversiune?

Discută cu echipa

În primul rând, asigură-te că șeful tău știe că ai copiii prin preajmă. Probabil și așteptările lui se vor diminua în ceea ce privește disponibilitatea ta peste program, timpul de răspuns la telefon, timpul de îndeplinire a sarcinilor.

Pe de altă parte, în comunicarea la muncă pot apărea uneori neînţelegeri tocmai ca o consecinţă a reducerii comunicării la e-mail și telefon. Pleacă de la premisa că nu e nimic intenţionat și rezolvă lucrurile pe loc. Asigură-te că interlocutorul tău a înţeles ce ai vrut să comunici și nu da frâu liber imaginaţiei distrugătoare, mai ales dacă ești și obosit. Oferă-le tuturor prezumţia bunelor intenţii, așa cum sugerează Chris Misterek, coach freelancer, când oferă sfaturi din experienţa proprie.

Dar, mai mult decât orice, nu vorbi pe nimeni de rău în preajma copiilor tăi. Fii un exemplu de rezistenţă la stres, onestitate și bune intenţii.

Oferă-ţi ocazii de a discuta cu membrii echipei și alte lucruri decât cele legate de slujbă. Lasă naturalul să își urmeze cursul și acum. În definitiv, și la birou te întâlneai cu ei la dozatorul de apă, la masa de prânz sau pe holuri, unde schimbaţi câteva cuvinte.

Obiceiuri benefice, mai ales pentru tine

Succesul sau progresul, la fel de bine ca nereușitele sau întârzierile, ne afectează emoţiile.

Începe ziua cu succese mici. În primul rând trezește-te la cât ţi-ai programat și apoi fă patul. Satisfacţia unui lucru bine făcut și terminat va continua și mai târziu. Un început al zilei eficient ne ajută psihicul pentru a fi pregătit pentru succes. De fapt, potrivit studiilor efectuate de B.J. Fogg, directorul Laboratorului Persuasive Tech de la Universitatea Stanford, „frecvenţa succesului contează mai mult decât dimensiunea succesului, așa că nu aștepta marile victorii pentru a te felicita. În schimb, adună sărbători zilnice pentru tine; creierul tău nu știe diferenţa dintre progres și progresul perceput.” Învaţă-i și pe copii să guste micile succese!

Diminuează stresul cât poţi de mult, mai ales că cei mici absorb emoţiile părinţilor. Oferă un model de bune practici pentru copiii tăi în acest aspect și bucură-te de fiecare reușită. Nu deschide telefonul sau computerul de la prima clipire de ochi. Fă lucrurile la timpul lor. Ia-ţi mai întâi un timp pentru tine și folosește înţelept minutele de care dispui acum dimineaţa.

Asigură-te că faci mișcare și că bei suficientă apă. Îţi poţi lăsa un pahar pe birou pentru a merge din când în când să îl umpli. Combină statul pe scaun cu lucrul din picioare. Caută o sursă de lumină naturală când lucrezi. Deschide larg fereastra și fă exerciţii de respiraţie împreună cu copiii. Mănâncă sănătos, fără gustări și în niciun caz în faţa computerului. Ţine legătura cu prietenii.

Ajută-ţi copiii

Deja e mult de când copiii tăi nu și-au mai văzut rudele, prietenii, de când nu au mai interacţionat decât cu cei din casă. Greul devine și mai greu pentru ei acum, când sunt blocaţi în casă, împreună cu părinţii, dar aceștia sunt ocupaţi. Răbdarea lor începe să dea semne că e pe sfârșite, că nu s-au acomodat la noul stil de viaţă, deși ne-ar fi plăcut să se întâmple acest lucru după o lună întreagă. Să nu descoperi lumea, să fii închis în același mediu, mai ales dacă e vorba despre un apartament de bloc, să faci mai mereu aceleași lucruri, să comunici foarte puţin, să nu te bucuri de primăvară reprezintă o mare sursă de frustrare pentru copil. Așa că acordă-i atenţie ori de câte ori o cere și oferă-i un mediu sigur de dezvoltare, mai ales acum.

Să nu descoperi lumea, să fii închis în același mediu, mai ales dacă e vorba despre un apartament de bloc, să faci mai mereu aceleași lucruri, să comunici foarte puţin, să nu te bucuri de primăvară reprezintă o mare sursă de frustrare pentru copil.

Construiește-i amintiri frumoase și fii un model pozitiv de abordare a crizei exterioare, dar mai ales a celei interioare. Oferă-i copilului un feed-back constructiv ori de câte ori ţi-a respectat programul de lucru și explică-i cât de important a fost pentru tine comportamentul său pozitiv. Apreciază-l pentru stăruinţă și nu băga în seamă prea mult nereușitele. Fii mai relaxat cu anumite limite care nu sunt periculoase și oferă-i motive de bucurie ori de câte ori ai ocazia. Joacă-te, râzi, inventează, povestește, ascultă și fă-l să se simtă în siguranţă acasă și niciodată singur!

O noua abilitate profesională

Daisy Wademan Dowling, fondatoare și CEO la Workparent, o firmă de consultanţă pentru părinţii care lucrează de acasă, crede că „lucrul de la distanţă este o abilitate profesională distinctă. Ca orice altă abilitate profesională – cum ar fi vorbirea în public, negocierile sau analiza financiară –, se consolidează de-a lungul timpului și prin experienţă, reflecţie personală, dorinţă de perfecţionare continuă și multă muncă asiduă. Și, pentru orice părinte care lucrează și care dorește să aibă performanţe, dar și să crească copii grozavi, este o abilitate care merită dezvoltată.

Noua situaţie a forţat trecerea multor posturi în mediul online, în majoritatea cazurilor fiind ca un proiect-pilot. Totuși este deja cunoscută tendinţa de remote working – lucru de acasă – și poate că exact de această abilitate va fi nevoie și după ieșirea din criză. Dincolo de toate inconvenientele de moment, poţi considera perioada actuală o instruire intensivă pentru o adaptare mai ușoară la realitatea ce ne așteaptă într-un viitor apropiat.

Descoperă colecţia de analize ST pe tema COVID-19. Actualizăm zilnic.

Simona Condrachi este masterand în educaţie la Universitatea din Montemorelos, Mexic.