Există sau nu o „cultură a violului”?

496

„«Ai băut, la ce te așteptai?» Acestea au fost primele cuvinte pe care le-am auzit atunci când am căutat sprijinul unei persoane în care aveam încredere, după ce colegul de apartament al iubitului meu m-a violat în urmă cu opt ani", povestește Zerlina Maxwell, analist politic, într-un articol pentru TIME. În loc de ajutor și înţelegere, ea a fost luată la întrebări care o plasau în locul vinovatului, iar acest lucru a fost la fel de cumplit ca episodul de coșmar al violului.

„Când m-am decis să raportez ceea ce s-a întâmplat, în loc de sprijin, mulţi dintre cei apropiaţi și bine intenţionaţi mi-au pus tot felul de întrebări legate de hainele cu care eram îmbrăcată, dacă am făcut ceva pentru a provoca atacul sau dacă am consumat alcool. Aceste întrebări legate de alegerile mele — spre deosebire de alegerile celui care m-a violat — au fost în anumite moduri la fel de dureroase ca violentul act în sine. Am dat peste cultura violului: o cultură în care violenţa sexuală este norma, iar vicimele sunt învinuite pentru atacuri”, scrie Maxwell.

Unele voci au afirmat că nu există o „cultură a violului”, printre care și Caroline Kitchens care scria: „Toleranţă pentru viol? Violul este o crimă oribilă, iar violatorii sunt dispreţuiţi. Avem legi stricte pe care americanii vor să le vadă puse în aplicare. Deși violul este o problemă serioasă, nu există nicio dovadă că este considerat o normă culturală. (…) Teoria culturii violului nu le ajută pe victime, dar are puterea de a otrăvi minţile tinerelor și de a naște medii ostile pentru bărbaţii nevinovaţi.”

Articolul lui Kitchens a determinat-o pe Maxwell să dezvăluie amploarea fenomenului, prin intermediul unei campanii pe Twitter, sub eticheta #RapeCultureIsWhen. Victime ale violului și susţinători ai drepturilor persoanelor care au trecut printr-un astfel de episod au împărtășit poveștile lor și diverse informaţii privind cultura violului. Doar câteva dintre reacţiile stârnite în urma acestei campanii subliniau următoarele: „Cultura violului este atunci când oamenii spune «o cerea»”, „Cultura violului este atunci când le învăţăm pe femei să nu devină victime ale violului, în loc să îi învăţăm pe bărbaţi să nu violeze” sau „Cultura violului este atunci când, în 31 de state (din SUA), violatorii pot să te dea în judecată pentru custodia copilului, dacă violul a condus la sarcină”.

De altfel, cei care și-au exprimat părerea cu privire la cultura violului au menţionat și întrebările legate de consumul de alcool sau de alegerile vestimentare ale victimei. Un studiu recent arăta că, în cazul femeilor, cele mai frecvente episoade de agresiune sexuală (contact sexual nedorit sau persistenţă nedorită) se petrec în cluburi și baruri. Mai mult, „agresiunea sexuală a fost legată de nivelul de intoxicaţie (cu alcool) al ţintei, dar nu și al agresorului (…). Femeile care erau mai intoxicate ar putea părea ţinte mai ușoare sau mai condamnabile”, a declarat unul dintre autorii studiului, Kate Graham, de la Universitatea din Toronto.

Chiar dacă obiceiul de a bea peste măsură este unul periculos atât pentru sănătate, cât și pentru siguranţa celui care consumă alcool, acesta nu reprezintă o invitaţie la viol. „Consumul de alcool nu provoacă violul”, sublinia Mychal Denzel Smith, de la The Nation Institute, într-un articol pentru The New York Times. El sugerează că dincolo de tendinţa de a da vina pe diverse situaţii care ţin de victimă (de la băutul de alcool, până la modul de vestimentaţie), ar trebui întărit faptul că un contact sexual are nevoie de consimţământul ambilor parteneri, nu de constrângere și dominare.

Lucruri de care are nevoie victima violului

Pe lângă trauma fizică, un abuz sexual lasă cicatrici invizibile, dar adânci asupra victimei. Potrivit Organizaţiei Rape, Abuse and Incest National Network (RAINN), persoanele violate au un risc îngrijorător de a abuza de droguri sau alcool. De asemenea, pericolul de a suferi de stres posttraumatic, depresie și chiar de a avea intenţii sinucigașe este suficient de mare, pentru a nu fi ignorat. În acest context, o simplă replică se poate transforma într-un pumnal pentru persoana care a trecut prin coșmarul unui viol și poate lărgi dimensiunea faptei la nivel psihologic. Sprijinul și compasiunea acordate în astfel de momente sunt vitale.

În cazul în care acţiunea s-a petrecut cu foarte puţin timp înainte, este esenţial să ajuţi victima să ajungă de urgenţă la un adăpost și să primească îngrijirea medicală necesară, scriu experţii de la Universitatea din Oregon. De asemenea, este important să ajuţi victima să raporteze fapta poliţiei și să te oferi să contactezi o organizaţie de sprijin.

Mai departe însă, victima violului va avea nevoie de foarte multă susţinere și înţelegere din partea prietenilor și apropiaţilor. În aceste momente, este important să îi fii alături și să o asculţi, fără însă a o forţa să se deschidă, dacă nu se simte pregătită să facă acest pas.

De asemenea, „acordă-i încredere. Rar se întâmplă ca oamenii să inventeze povești legate de supravieţuirea unei agresiuni sexuale. Consolidează ideea că supravieţuitorul nu este de vină. Evită să folosești cuvinte care implică vina”, punctează experţii de la Universitatea din Oregon.

Și cercetătorii de la Universitatea Santa Clara subliniau necesitatea de a-i întări victimei certitudinea că o crezi și că nu o învinovăţești pentru cele întâmplate. Totodată, ei precizau că este important să nu îi judeci pentru alegerile făcute în momentul actului de agresiune, deoarce toate acestea pornesc din instinctul de supravieţuire. „În timpul unui viol sau a unei agresiuni sexuale, victimele sunt forţate să ia instant decizii legate de pericol. Aceste decizii nu ar trebui să fie criticate mai târziu. Supravieţuirea lor este dovada că au manevrat agresiunea în cel mai bun mod în care au putut”, susţin cercetătorii.

De asemenea, în astfel de momente este important să ajuţi supravieuitorul unui viol să își redobândească încrederea în forţele proprii. De aceea, ar trebui să îi oferi liberatea de a lua, în final, propriile decizii, adaugă experţii. Și reprezentanţii Organizaţiei RAINN subliniau cât de important este acest lucru: „Violul și violenţa sexuală sunt crime care fură puterea unui individ, este important să nu contribui la această situaţie, prin presarea celui drag să facă lucruri pe care nu este pregătit să le facă.”

Însă totodată, este important să îl sprijini, să îl îndrumi și să îl încurajezi, fără constrângeri, să facă pașii esenţiali pentru vindecarea fizică și psihică. De asemenea, este vital să observi cu atenţie comportamentul victimei violului, pentru a vedea dacă există indicii care arată dorinţa sa de a-și face rău.