Haina face pe om, dar omul face haina

828

Între 1900 şi 1950, americanii cheltuiau între 12 şi 14% din bugetul lor anual pe îmbrăcăminte. Astăzi cheltuiesc doar 3%. Cu toate astea, acum avem de cinci ori mai multe articole vestimentare decât la începutul secolului trecut. Mutarea producţiei în locuri precum China și Bangladesh a făcut posibilă cumpărarea unor cantităţi mai mari de haine, dar acest lucru se poate schimba, informează Quartz.

Între 1900 şi 1950, americanii cheltuiau între 12 şi 14% din bugetul lor anual pe îmbrăcăminte. Astăzi cheltuiesc doar 3%. Cu toate astea, acum avem de cinci ori mai multe articole vestimentare decât la începutul secolului trecut. Mutarea producţiei în locuri precum China și Bangladesh a făcut posibilă cumpărarea unor cantităţi mai mari de haine, dar acest lucru se poate schimba, informează Quartz.

La fel ca multe alte produse de consum, și obiectele vestimentare au devenit tot mai scumpe, iar calitatea nu pare să urmeze preţurile. Materiile prime vor costa din ce în ce mai mult, salariile muncitorilor vor creşte şi întreaga infrastructură pentru a obţine produse de o calitate la un standard ridicat va fi mai costisitoare, iar acest lucru va afecta consumatorul.

În China, salariile muncitorilor au crescut cu 71% din 2008 şi sunt aşteptate creşteri de încă 10% anul acesta. Producătorii caută şi alte locuri unde pot plăti salarii mai mici, dar şi în astfel de locuri salariile au început să crească. De exemplu, în Bangladesh salariul minim a crescut cu 77% în urma dezbaterilor despre accidentul fabricii Rana Plaza, iar în Indonezia sindicatele au organizat o grevă cerând o mărire salariilor de 30%. Aceste măriri însă sunt binevenite pentru muncitori, având în vedere condiţiile în care lucrează.

În prezent, consumatorii asociază produsele ieftine cu salariile mici ale muncitorilor, condiţii periculoase de muncă şi deşeuri excesive care afectează mediul. Unii distribuitori încearcă să minimalizeze aceste asocieri, de exemplu H&M va avea în următoarele luni o colecţie denim făcută din materiale reciclate şi bumbac organic.

Ce ar trebui să facă cumpărătorii când sunt puşi faţă în faţă cu dilema hainelor ieftine şi a preţurilor în creştere? O opţiune ar fi să ne îndreptăm atenţia spre hainele mai scumpe şi de calitate în loc de cele ieftine şi mai puţin durabile. O mare parte din garderoba noastră este precum fast food-ul, comentează Keila Tyner în articolul din Quartz: calorii multe (cantitate) si nutriţie puţină (calitate). Majoritatea oamenilor poartă 20% din garderobă 80% din timp, ceea ce reprezintă o mare risipă de bani şi spaţiu în dulap.

O altă alternativă ar fi aplicarea conceputului de „slow fashion”. Slow fashion nu este un trend tipic de sezon. Este o reacţie şi un răspuns la consumerism şi la distrugerea mediului înconjurător. Industria modei din zilele noastre se bazează pe producţie în masă, în care designurile trec de la stadiul de proiect la comercializare în câteva săptămâni. Întrucât distribuitorii vând cele mai noi modele la preţuri accesibile, consumatorii sunt convinşi cu uşurinţă să cumpere mai mult decât au nevoie. Slow Fashion este un sistem de valori maleabile, ce pot fi adaptate cu creativitate oricărui domeniu. Printre aceste valori se numără:

Privirea de ansamblu. Producţia cu conștienţa impactului pe care îl are asupra oamenilor și mediului înconjurător.

Micșorarea consumului. Stabilirea unui ritm mai lent de modă, în care resursele naturale sunt protejate.

Diversitate. Folosirea creativă a resurselor. Încurajarea magazinelor Second Hand, hainelor tricotate, schimbului de haine etc.

Respectarea omului. Sprijinirea organizaţiilor care luptă pentru drepturile muncitorilor din fabricile de haine. Cumpărarea de haine produse local.

Sunt mulţi parametrii care dictează trendurile şi deciziile pe care le fac oamenii. Chiar dacă motivaţiile ascunse pentru care facem un lucru nu sunt evidente, asta nu le face mai puţin adevărate. Companiile mari se folosesc cu succes de natura umană atrasă de exces şi dorinţa sufletului pentru varietate, dar de multe ori nu ne sunt prezentate consecinţele alegerilor noastre şi ne motivăm obiceiurile de shopping citând drepturile omului care sunt respectate sau limitele legale de poluare a mediului. Adevărul este că toate lucrurile care au fost făcute vreodate nu au fost susţinute şi acceptate decât prin consimţământul tuturor.