Herman Wallace, omul care a supravieţuit 40 de ani singur în carceră

250

Herman Wallace a intrat în închisoare în 1971, pentru comiterea unui jaf armat, și nu a mai ieșit până marţea aceasta. Bărbatul a supravieţuit timp de 40 de ani detenţiei la carceră, însă medicii spun că stadiul avansat al cancerului la ficat de care suferă îi mai lasă, probabil, doar câteva zile de trăit.

Herman Wallace a intrat în închisoare în 1971, pentru comiterea unui jaf armat, și nu a mai ieșit până marţea aceasta. Bărbatul a supravieţuit timp de 40 de ani detenţiei la carceră, însă medicii spun că stadiul avansat al cancerului la ficat de care suferă îi mai lasă, probabil, doar câteva zile de trăit.

Wallace este unul dintre cei trei bărbaţi supranumiţi Angola 3, condamnaţi la izolare într-o celulă a închisorii de stat din Louisiana, pe care aveau voie să o părăsească o singură oră pe zi. Împreună cu Robert King și Albert Woodfox, Wallace fusese condamnat în 1971 pentru comiterea unui jaf armat. În timpul judecării procesului lor, Woodfox a evadat din curtea de judecată și a ajuns în Harlem (New York) unde a participat la o întâlnire a Partidului Panterele Negre. A fost prins de poliţie și readus la închisoarea din Louisiana unde și-a primit condamnarea pentru jaf. Inspirat de ce auzise la întâlnirea Panterelor Negre, Woodfox i-a cooptat și pe Wallace și King într-o luptă de a îmbunătăţi condiţiile deţinuţilor din închisoare. Au organizat petiţii și greve ale foamei pentru a protesta împotriva segregării din închisoare, împotriva abuzurilor sexuale și a violenţei. Potrivit paginii oficiale a lui Wallace, cei doi deveniseră incomozi administraţiei închisorii. Un an mai târziu, în 1972, Wallace și Woodfox au fost condamnaţi pentru uciderea unui gardian în vârstă de 23 de ani, Brent Miller.

Deși s-a spus că nu au existat dovezi suficiente pentru incriminarea lor, cei doi au fost condamnaţi la carceră, o formă de detenţie care „devorează victimele fără milă și fără încetare", după cum scria Alexis de Tocqueville, autor al cărţii Democraţia în America. King i-a urmat în izolare, însă nu pentru implicare la crimă, ci fiindcă „ar fi făcut pe avocatul" pentru un alt deţinut. Un prizonier încarcerat petrece, în medie, 23 de ore din cele 24 ale unei zile într-o singură celulă, relatează pentru BBC prof. Craig Haney, de la Universitatea California, martor în 2012 la una din audierile lui Wallace. „Deţinuţii petrec ani, uneori chiar și decenii, fără să atingă o altă fiinţă umană cu afecţiune", spune profesorul. „Golul interior și inactivitatea care domnesc în unităţile de izolare sunt profunde și copleșitoare", a adăugat el. Singurătatea îi înnebunește pe cei încarceraţi. Unii se sinucid, alţii se mutilează. Un bărbat din New Mexico, povestește Haney, și-a cusut buzele cu aţă improvizată din faţa de pernă. Vara trecută, 30.000 de deţinuţi californieni au intrat în greva foamei pentru a protesta împotriva condamnării la izolare la carceră.

În anul 2001, Robert King a fost eliberat din detenţie și de atunci a pornit o ofensivă internaţională pentru a-i elibera pe camarazii lui, dintre care Woodfox încă rămâne încarcerat în izolare.

King a vorbit în ședinţele parlamentelor din Olanda, Franţa, Portugalia, Indonezia, Brazilia și Marea Britanie despre cazul Angola 3 și despre prizonierii politici din SUA. El a fost primit ca oaspete și demnitar de Congresul Naţional African din Africa de Sud și a participat la o reuniune personală cu Desmond Tutu. Odată cu intensificarea interesului internaţional pentru cazul celor trei bărbaţi, Amnesty International i-a adăugat pe lista „prizonierilor politici" / „prizonierilor de conștiinţă", iar în iulie 2013 a lansat un apel pentru eliberarea lui Wallace pe motive umanitare. Bărbatul, ajuns la 71 de ani, suferă de cancer de ficat într-un stadiu avansat.

În septembrie, după decenii de luptă în justiţie și procese intentate statului pentru rele tratamente, o curte din Louisiana a decis că sentinţa aplicată lui Wallace nu a fost dreaptă, „pentru că, din juriul care a aplicat-o au fost excluse în mod sistematic femeile". Astfel, deși nu a primit recunoașterea pentru care a luptat timp de patru decenii, Wallace a fost eliberat.

Unul dintre avocaţii lui, Carine Williams, povestea pentru BBC că, atunci când i-a dat vestea, Wallace s-a arătat sceptic: „I-am zis 'Herman, ești un om liber. (…) El mi-a zis 'nu, nu sunt. Știu unde mă aflu'".

De pe 1 octombrie, Wallace se află într-un hospice, unde își trăiește ultimele zile alături de familiile surorilor lui și de prieteni. „Nu văd nicio urmă de ură la dl. Wallace", spunea pentru CNN Nick Trenticosta, unul dintre avocaţii lui Wallace. „Este cea mai puternică persoană pe care am avut șansa să o reprezint."